Arhive din: Octombrie 2007

Parintele Proclu ne invata smerenia si mila

21/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Interviuri

“Mi-a scris cineva intr-o scrisoare ca mai buni crestini sunt catolicii, ortodocsii-s mai iuti, mai natangi. Si i-am scris asa: Toate sectele care sunt pe fata pamantului nu sunt luptati asa de duhuri ca crestinii. Crestinii au o credinta sanatoasa, dar unii poarta nume de crestin, da’ viata-i de pagan. Si de asta-s ei prea buni, unii catolici, nu toti, ca nu sunt asa de luptati. Pentru ca diavolul este invidios ca el a cazut ca fulgerul si unde vede cativa crestini cauta sa-i tulbure, sa se dusmaneasca sa ajunga toti in patima lui. Adevarul este in Biserica Ortodoxa, si multi chiar din sectanti care s-o rugat cu multa smerenie, Duhul Sfant asa le-a descoperit: toate tainele lui Dumnezeu sunt in Biserica Ortodoxa. Si chiar de nu e in lucrare viata duhovniceasca, da’ adevarul ramane in Biserica noastra, Ortodoxa. Iar crestinii care cauta a capata aceste doua virtuti: smerenia si dragostea, cine capata aceste doua virtuti Duhul Sfant ii invata mila, pentru ca din dragoste izvoraste mila si daca are mila de toti, adica de aproapele, nu poate gresi, iar daca a capatat smerenia nu mai judeca pe altul, nu mai cantareste pe altul, el se vede pe el mic si pacatos.

Pentru ca, uite cum ii: bunul Dumnezeu asa randuieste, [astfel incat omul] care a ajuns si cunoaste adevarul, ca sa poata castiga mantuire, ca sa poata castiga aceste doua virtuti, Duhul Sfant nu-i ajuta in unele timpuri, ca sa nu-i insele diavolul. Cand ajunge calugarul, ori crestinul, ca se uita in jos la celalalt, Duhul Sfant se retrage pana ce se incurca in unele ispite si pe urma incepe a se trezi si se pazeste ca de foc sa nu se uite in jos la celalalt. Si, daca cauta sa-l cantareasca pe cel de jos, cu timpul, daca sta prea mult cu capul in jos il doare capul, trebuie compresa cu apa rece ca sa treaca. Si spune un Sfant Parinte ca e mai bun un pacatos smerit decat un drept mandru. Iaca asa-i treaba.

Si vrea bunul Dumnezeu sa ridice sufletele cu aceste doua virtuti - smerenia si dragostea. Ele nu se pot desparti, daca am smerenie am si dragoste, daca n-am dragoste, n-am nici smerenie. E o virtute intreaga, dar, ca sa se poata intelege, is doua virtuti. Cand se duce cineva in manastire, vrea sa se pocaiasca, sa se linisteasca, sa se roage. Dar, cand ajunge de da cu ochii de dusmanul lui, n-are ochi sa-l vada - atunci cade din lucrarea lui. Gata! Si de asta Sfintii Parinti ii indeamna pe toti care doresc pocainta si doresc sa sporeasca, intai aceste doua virtuti sa le castige. Si-am vazut in manastiri pe vremea mea cand venea un frate sau o sora, cautau parintii sa ii ajute cum sa poata capata aceste doua virtuti - smerenia si dragostea. Mi-aduc aminte, cand eram frate in manastire, eu eram mic si mi-au crescut niste mustati de parca eram, asa mi s-a parut mie, ca un pitic. Si fratii, cand gateau treaba la vite acolo, ma trageau unul de opinci, altul de mustati si ma tot necajeau si radeau de mine. M-am dus la parintele si m-am plans lui.

- Parintele Cleopa?

- Nu. Parintele Macarie, un pustic care a stat si cu parintele Cleopa la pustie. Da’ inainte de a veni comunistii. Era foarte sporit! M-a invatat asa: daca fratii rad de tine, razi si tu cu ei tot de tine, da’ nu cumva sa razi de ei ca pierzi. Si am facut asa cum m-a invatat, iar acei frati, cand au vazut asa, s-au intristat si nu mi-au mai zis nici „du-te-ncolo“, adica si-o cautat fiecare de nevointa lui. Si am banuit ca eu ma tulburam si ei mai tare se agitau ca sa vada cam ce pot, se jucau. Ca in manastire veneau multi si ramaneau putini. Care erau hotarati pentru pocainta, aceia se puteau deosebi de ceilalti. Acestia ajungeau oameni de mare valoare. Si atunci am vazut cu adevarat ca multi sunt chemati, dar putini alesi. Dar pe vremea aceea ii ajutau sa capete aceste doua virtuti si care ascultau, aceia ajungeau de mare valoare Bisericii. Caci parintele Cleopa asa ne-a zis o data: „Parintilor, aici in manastire au stat multi parinti, dar au ramas numai cei bolnavi si care au dus viata de pocainta, restul au strachiat. N-au fugit, au strachiat”*(*Nota: a strachia = a fugi ca turbat, ca bezmetic).

- Parinte, cum sa deosebim dragostea si mila duhovniceasca de cele din lume?

- Mila si dragostea sunt de mai multe feluri. Prima este mila duhovniceasca si dragostea duhovniceasca. Nu vezi ca si paganii se iubesc? Dar nu-i adevarata credinta. Dar, ca sa spun asa, cand Duhul Sfant se va atinge de inima cuiva, atunci simte dragostea si smerenia duhovniceasca. Si aceste lucruri numai daca le-a simtit cineva te intelege. Ca ele n-au culoare ori chip. Si cine le patimeste le poate intelege. Dar dragostea duhovniceasca si mila care izvoraste din ea si smerenia, acestea sunt daruri de la bunul Dumnezeu. Si asa le simte cineva: daca duce viata ca sa se poata pazi, pe cat se poate, si de cele mici; si care nu se poate pazi si de cele mici, nu poate spori nici la cele mari.

Si am vazut ca multi cauta pe Dumnezeu prin altul, printr-un parinte sau prin altcineva, care duce o viata cat se poate dupa Dumnezeu. Si el sporeste intr-o masura. Si cu timpul incepe a se sminti, ca-i si acela tot om si incet incepi sa te rogi direct la bunul Dumnezeu, dar nici de el [de parintele respectiv] n-ai voie sa te smintesti. Si atunci sa te gandesti cum te-o miluit Dumnezeu candva intr-un necaz mare. Si, gandindu-te la aceste bucurii, cum te-a ajutat bunul Dumnezeu, si te rogi cu toata inima, atunci simti direct de la Duhul Sfant. Cat timp cauti numai prin el, atata sporesti, ce poti capata de la el. Si, ca sa nu pierzi, trebuie a te bucura si a-i multumi ca te-o dus o bucata de drum si ti-o aratat calea.

- Dar un om nu poate sa te duca deplin…

- Se poate sa te duca si deplin, se poate sa te duca pana la un capat. „Mergi pe cararea asta“. Si-ti mai da un curaj ca nu cumva sa te uiti inapoi, ca, daca te-ai uitat inapoi, te doare capul, ametesti.

Smerenia noi o cautam asa: de cate ori ma lauda cineva, a nu primi acele laude. Si, daca un caz ca vine timpul si te-o laudat cineva, n-ai voie sa-l ocarasti, ca, daca-l ocarasti, dai in alta groapa si mai rau. Si stii ce? Trebuie sa spui asa: aceasta persoana ma lauda, dar el nu stie de lupta mea. Si pana la urma poti sa faci cum a zis parintele Cleopa: daca vezi ca te lauda, spui in gand: apoi cum stie sa ma laude, tot asa stie sa ma si oacarasca. Iar daca el ma lauda si constiinta ma mustra, nu mai am nevoie de lauda lui. El ma vede ca un ou ros si cand il spargi pe oul ros vezi ca-i plin de gunoi si-l zvarli cu tot cu coaja. Nu-ti mai trebuie; aista sunt eu.

Si ca sa capat mila lui Dumnezeu, trebuie sa caut ca nu cumva sa fi venit [cineva la mine si eu sa-l fi mahnit], ca daca el pleaca tot cum o venit, am pierdut, ci trebuie sa-i spun, chiar si putin, un adevar. Trebuie pastrat cuvantul acesta, adica faptul ca omul ma lauda, dar constiinta ma mustra si asa nu mai ai nevoie de lauda lui, ca constiinta stie toate ascunzisurile mele. Dar eu trebuie sa-i arat adevarul, ca este Dumnezeu si Dumnezeu este Dumnezeul crestinilor. Si cand te duci intr-o biserica, sa-i vezi pe toti mai buni si pe mine mai pacatos si nevrednic. Smerenia are multe trepte si la treapta cea mai presus, sufletul ajunge cand nu mai crede acelor ganduri care-i spun ca el e mai bun ca altul. Dispar. Atunci Duhul Sfant iti va lumina mintea si iti va desavarsi smerenia; si, cand iti va desavarsi smerenia, sunt aceste semne: cand te va lauda toata lumea, tu nu mai ai nevoie de lauda lor. Iar al doilea semn acesta este: nu mai trece prin fata mintii ca eu is mai bun ca altul.

De aceea crestinii care au smerenie si dragoste, Duhul Sfant ii ajuta sa poata scapa de aceste ispite de care sunt inconjurati. Pentru ca asa spune, ca celor smeriti cu inima Duhul Sfant le descopera tainele. Dar, ca sa spun asa, e foarte greu a capata aceste doua virtuti. Nu le poate capata cineva rapid (peste noapte). Si am socotit eu ca cel mai mult pot capata aceste doua virtuti cei care sunt in vietile de obste si au duhovnici buni care doresc mantuirea fratilor. Si daca le capata, se poate folosi Biserica intreaga. Iar care spun ca-s nevoitori si n-au ochi sa-i vada pe ceilalti, aceia sunt, saracii, de plans, pentru ca - asa zice un Sfant Parinte - trebuie a uri boala, dar nu pe bolnav.

Si atunci bunul Dumnezeu va randui ca sa putem birui acele duhuri; daca eu duc viata de pocainta, Duhul Sfant ne da putere prin semnul Sfintei Cruci. Prima data, cand incepe lupta duhovniceasca, Duhul Sfant ii da putere sa-i scoata din inima si, cu timpul, daca nu da inapoi, poate si din trupul lui sa departeze acele duhuri. Dar, de multe ori, se poate ca Duhul Sfant sa ne lase descoperiti cand vin acele duhuri asupra noastra si, pe masura ce face semnul sfintei cruci, pe acea masura ne ajuta si-i biciuieste pe duhuri. Dar cat timp eu visez ca sa ajung ceva mare, sunt inselat de diavol. Caci, daca din ascultarea unor parinti o sa ajungi ori Prea Sfintit, ori duhovnic, ori econom, atunci trebuie a dubla smerenia si pui asa in minte:  „ Doamne, intareste-ma sa pot face aceasta ascultare“. Iar daca simti ca nu poti duce, dublezi smerenia si astepti pana ce bunul Dumnezeu te va intari ca sa poti duce. Dar am observat: era un parinte foarte nevoitor si cam bolnav si parintele Cleopa a vrut sa-l faca preot, chiar si duhovnic si n-o vrut si o spus ca „eu peste un an de zile trebuie sa plec“. Si o ramas tot calugar. El asa m-a invatat sa fiu ca sa pot scapa de multe curse ale vrajmasului, sa traiesc nebagat in seama si de cei mari si de cei mici, dar sa nu-i urasc pe cei care ma ponegresc. Si vei scapa de multe curse. Iar dupa felul cum am inteles, aceasta lucrare corespunde numai daca duc o viata de pocainta. Dar e foarte greu sa traiesti nebagat in seama, insa Duhul Sfant va aprinde inima de dorul lui Dumnezeu si va disparea rautatea din suflet si nu mai vrei altceva decat sa fii numai si numai cu Dumnezeu. Si atunci diavolii care-l ispitesc pe om vor cauta sa dea lupta prin patimi trupesti. Si cand ar sa vada ca prin patimi trupesti nu-l mai poate darama, atuncia schimba. Dar cat timp esti biruit de patimi trupesti, el ii multumit, nu mai lupta ca la inceput, te are in mana. Omul care-i luptat de patimi trupesti se aseamana cu copiii care prind pasari si le leaga de un picior, cu sfoara mai lunga sau mai scurta si-i da drumul sa zboare. Dar el o trage cand vrea inapoi la el.

- La ce va referiti cand spuneti patimi trupesti?

- Patimi trupesti sunt tot ce cuprinde trupescul, mania, razbunarea, mancarea peste masura sunt tot trupesti si toate maruntisurile. Iar cand nu-l mai poate birui prin patimi trupesti si-l vede diavolul ca se smereste si nu mai judeca pe nimeni, se vede mai mic si are cugetarea la moarte si cauta cat poate ca ce nu-i place altuia nu-i face si celelalte, atunci e nevoit sa vina chiar el, pierzandu-si rabdarea. Vine prin vedenii, chiar ia trup de om si se baga si in unele persoane si vorbeste diavolul direct cu omul prin unele persoane. Si daca zice Doamne Iisuse, simte ca diavolul vorbeste prin acea persoana. Adica se baga in om, chiar daca are nume duhovnicesc si te lupta prin om. Si daca nu se poate nici asa, se poate sa apara chair el in persoana, dar nu ca diavol. Ca daca ar aparea ca diavol dintr-o data, iti iese sufletul. Asa, cat ai scapara din doua chibrituri, il vezi ca si prin vis si atunci faci o gura aproape de urechi. Strigi intr-una: Maica Domnului, nu ma lasa!

Dar daca eu ma duc cu mintea cand la deal, cand la vale, atunci nu-mi are grija vrajmasul. Dar, cand vad ca da navala printr-o ispita, chiar parintele Cleopa a spus cuvantul acesta: sunt vedenii diavolesti cu chipuri bune si atunci daca eu caut sa nu cuget ce mi-au spus acele persoane, atunci trebuie spus cat mai des rugaciunea lui Iisus si cat de scurta si cu multa smerenie. Atunci Duhul Sfant iti vine in ajutor, iar daca eu caut prin rugaciuni lungi, ma incurca, mai ales din lipsa de smerenie. Diavolul da navala prin multe feluri, la unii vine asupra lor o groaza de frica, de cutremur si el simte o particica din iad. Atunci el trebuie sa zica asa: Doamne Iisuse cu multa smerenie si cu mintea cat se poate adunata si a cere mila lui Dumnezeu prin aceasta rugaciune. Daca faci asa - in jur de 10-15 minute - simti ajutorul. Sau se poate si altfel. Ia calugarul bataie mai rea ca cu ciomagul. Si trebuie a nu cugeta acele chipuri. Iar dupa ce Duhul Sfant a izgonit acele duhuri, pe urma le pot cugeta. Dar acestea dau navala mai mult asupra celor ce cauta sa zica Doamne Iisuse. Ca au venit la mine niste maici pe care duhovnicul le-a invatat sa zica rugaciunea. Si unele s-au smintit ca s-au indracit. Dar ele n-au inteles lucrarea asta. La inceput este asa: cum e o fantanita ori o balta de apa si acolo sunt serpi si broaste si vietati uracioase. Si atunci daca dai cu o varga, s-o enervat, sar sa te intepe, sa te muste, sa te sperie. Dar nu! Trebuie asa: a nu te lasa de nevointa pana ce iese din apa aceea toate fiarele acelea. Dar daca te temi, atunci se indelunga ispitele.

Duhul Sfant atata ne ajuta, daca ne smerim si cat putem a nu da vina pe altul. Si daca se intampla sa-mi dea cineva o “cafea”, adica ocara, trebuie sa ma lupt asa cu mine si sa-i spui la gand: “uite, aceasta persoana mi-a dat ‘cafeaua’ asta, dar felul cum se afla e asa: ca aceasta persoana mi-a dat ‘cafeaua’, dar mi-a dat putin, pentru pacatele mele trebuia mai mult“. Adica spunea cineva asa: „Bate saua si-l va durea pe cal“, adica pe diavol il doare, cand ii spui asa.

Cand te pui la rugaciune, sa n-ai nimic asupra cuiva. Daca are altul asupra mea, treaba lui, nu-i treaba mea. Si eu am datoria sa ma rog si pentru el si sa-i doresc binele. Sunt multe incercari pentru smerenie, de aceea e foarte greu sa o dobandesti. Stie diavolul ca daca o capatat aceste doua virtuti - smerenia si dragostea - Duhul Sfant nu-i lasa in parasire.

- Parinte, dar cum sa facem, ca sunt unii care nu mai lupta vazand atatea greutati?

- N-ai voie sa dai inapoi. Sa mearga inainte, chiar de s-ar indraci, si Dumnezeu ii va veni in ajutor, dar in cinstea smereniei, daca da vina numai pe el. Si mai este ceva. Parintele Cleopa sfatuia si el asa: cand vad ca sunt incoltit de atatea ganduri si patimi trupesti, orice, atunci trebuie sa caut sa adorm din Doamne Iisuse. Pe masura ce zic Doamne Iisuse in timpul zilei, pe acea masura ma ajuta Duhul Sfant in timpul noptii. Si daca eu caut sa adun mintea mereu in aceasta rugaciune si sa ma pazesc de pomenirea de rau, pentru ca din pomenirea de rau Duhul Sfant se retrage si nu ma mai ajuta.

Era un parinte, cand eram eu frate, si-mi zice sa ma duc si sa aduc o galeata de apa. Si am venit degraba. Si m-a intrebat asa: „Cand te-ai dus la apa, cate rugaciuni ai zis?” Dar eu ca sa vin repede cu apa, n-am zis nimic. Sa mai intrebam constiinta: Constiinta, spune drept, daca mor acum, ma mantuiesc? Ii place lui Dumnezeu cum traiesc? Si de atunci ma silesc cat pot sa-mi adun mintea ca sa adorm din Doamne Iisuse. Dar nu dintr-o data, ci pe parcurs. Si mi-a zis parintele acela: „Stiu de ce nu adormi din Doamne Iisuse, pentru ca mintea, cand esti la ascultare, se duce la deal, la vale“. Si cand ma sileam sa adorm din Doamne Iisuse, repede ma lua somnul si atunci repede faceam metanii. Si apoi citeam la psaltire. Si-ntr-o nopate mi s-a intamplat, pe cand ziceam Doamne Iisuse am adormit, dar cu mintea treaza. Ca asa face Duhul Sfant cand te ajuta la rugaciunea asta, mintea e treaza. Si, cand ma bucuram ca am adormit, dar mintea imi era treaza, dintr-o data un diavol mi-a aratat niste jucarii de-ale lui ca sa ma duc cu mintea la ele. Dar eu m-am tinut tare. Atunci diavolul imediat s-a facut mai urat decat era si s-a repezit asupra mea. Si atunci m-am trezit si rapid mi-o adus somn greu. Si i-am spus parintelui Cleopa, care m-a sfatuit asa: „Are mare insemnatate daca mintea adoarme din Doamne Iisuse. Esti ca un cioban care baga oile in staul, dar nu inchide usa si daca nu inchide usa, lupul le sfasie.”

Acestea sunt trepte. Dar pentru a ajunge la treapta asta sunt mai intai altele. Daca treci de una, ajungi la alta… Prima este rugaciunea gurii, pe urma a mintii si pe urma a inimii. In unele dati te ajuta Duhul Sfant sa o simti direct a inimii si nu ia mult timp; alte dat zic numai cu gura si mintea nu-i acasa. Dar cand Duhul Sfant vrea sa te umbreasca, atunci te ajuta sa o poti capata chiar in inima. Cineva mi-a zis asa: cum statea si a adormit cu Doamne Iisuse, a simtit cum i-o dus mintea in inima cu tot cu rugaciune, fara prea multa lupta. Era ajutat de o putere sfanta. Iar daca aceasta putere sfanta te ajuta in continuare, poti ajunge si la rapirea mintii, cand nu mai simti trupul. Apoi iar vii intrup si Duhul Sfant iti da inapoi rugaciunea. Sunt rapiri in timpul somnului si cand esti treaz. Adica se intampla in timpul somnului, zicand Doamne Iisuse… Dupa multe ispite de la diavoli, il intareste Duhul Sfant ca usor le poate birui ca sa poata scapa. Cu adunarea mintii si cu pocainta… Duhul Sfant ii aprinde inima de dorul lui Dumnezeu si incepe a spune rugaciunea cat de scurt, cat de des si cu multa smerenie. Oboseste mintea si atunci poate ajunge si la rapire. Si iar il aduce inapoi. Dar nu le poate spune cuiva. Se simte ca in fata lui Dumnezeu si in timpul acela, numai se bucura. Dar dupa aceea il da inapoi din rugaciunea din care a fost luat. Aiestea sunt un fel de bucurii duhovnicesti, dar trebuie sa fii cu frica. Pentru ca diavolul nu se teme de inceput, ci de sfarsit. Acestea sunt pentru intarirea credintei, dar nu sunt ele baza. Acestea sunt bucuriile nevointei. Totul e cum te prinde moartea.

A venit cineva la mine sa-mi scrie viata. Doamne fereste! Cine v-a trimis? Viata mea-i de la inceput si pana la sfarsit rea. Ce sa spun, minciuni? Dar i-am spus asa: viata mea este asa: un damb si o vale. Daca ma prinde moartea pe vale, ma ia diavolul la el si atunci am pierdut. Si daca bunul Dumnezeu ma judeca dupa fapte bune sau rele, iadul tot e al meu, ceilalti poate sa steie pe iarba verde, nu mai las pe niciunul. Dar daca bunul Dumnezeu ma va judeca cu mila, nu dupa faptele mele, atunci nadajduiesc ca voi capata mantuire, dar nu din faptele mele.

Si, ca sa pot capata mila lui Dumnezeu am datoria, cate zile oi mai avea, sa caut a nu jigni. Si, chiar daca se jigneste, sa am in minte ca toti sa se bucure de slava lui Dumnezeu. Unora le mai spun si glume: toti care au ajuns in rai au scapat de norme, dar daca sunt in afara, eu nu stiu ce sa le spun. Ori de cate ori am incercat sa ma ascund - asta este ispita mea - tot de mine am dat, si nu stiu unde sa mai fug.

- Exista o stare in care sa simti o libertate a sufletului eliberat de patimi, in care sa nu mai simti povara, sa nu te mai incurce in timpul zilei…?

- Am observat, are mare importanta daca ma pot pazi si de judecata, de a osandi pe altii. Mi s-a intamplat o data ca niste parinti sa ma indemne ca sa ocarasc pe niste frati care i s-o parut ca nu pot pasi cum trebui. Si am zis :  Da ’ de ce nu-i ocarasti Sfintia Ta, ca eu am venit aici pentru asta… Eu am venit sa-mi plang pacatele mele’. Si, fara sa vreau, [altadata] cred ca o intrat diavolul in mine, am zis o vorba, cea mai mare prostie, vai, Doamne fereste! Am zis vorba asta:  „ Da ’ eu cum pot si dumneata nu poti?” M-am dus la chilie si am zis:  „ Doamne, da sa fie vis!” Ca numai prin vis pateam ispite din astea. Si mi-am zis asa: pot sa-i vad pe toti ducandu-se de-a dura, eu trebuie sa-mi vad de mortul meu. Daca o venit cineva la mine sa-i dau un sfat, eu de la mine n-am ce zice; eu am scos din traista altora si am dat la altii, nu-i de la mine. Au fost parinti sporiti datorita parintelui Cleopa, care a fost un parinte special. Oameni sfinti, cum a fost si parintele Paisie, pentru ca Duhul Sfant i-a pus la multe incercari. Si ei au inteles foarte bine smerenia.

- Poti invata smerenia fara caderi si incercari?

- Fara incercari, fara ispite, n-o capeti. Si smerenia nu o capeti din fapte bune. Pe masura ce omul e lovit si de diavol si de oameni si din toate partile, atunci el cade intr-o deznadejde, ca nu mai are incredere in el, nici in oameni si are incredere numai in Dumnezeu. Atuncea vede ca adevarul e numai la Dumnezeu. Dar intai nu mai are incredere in el si vede atunci ca si oamenii sunt ca si el. Trebuie sa am mila pentru oameni, dar sa nu am incredere ca m-ar putea ajuta. Dar eu trebuie sa plang mortul meu“.

(aparut in “Glasul monahilor“, nr. 9/2005, “Smerenia si semnele smereniei'’ )

Parintele Cleopa Ilie-biografie

21/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Parinti duhovnicesti

Parintele Cleopa Ilie este al cincilea copil din cei zece pe care i-a avut familia Alexandru si Ana Ilie. Parintii sai au fost un exemplu viu de traire crestina, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserica si de copii, iar casa lor era ca o biserica, dupa cum povestea Parintele Cleopa Ilie: „Aveam o camera numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Iar la miezul noptii ne sculam, citeam la Psaltire si faceam sute de metanii. Apoi iar ne culcam”.

Parintele Cleopa Ilie s-a nascut la 10 aprilie 1912 in comuna Sulita, judetul Botosani, primind din botez numele Constantin. In primele doua luni dupa nastere, pruncul Constantin, viitorul Parinte Cleopa, era tot timpul bolnav. Nestiind ce sa mai faca, mama lui s-a dus cu pruncul la vestitul duhovnic Conon Gavrilescu, de la Schitul Cozancea, care a sfatuit-o sa daruiasca copilul Maicii Domnului. Atunci mama s-a inchinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului, facand trei metanii, si, cazand in genunchi, a zis plangand: „Maica Domnului, iti daruiesc tie copilul acesta al meu, ca este bolnav si plange mereu. Fa ce stii tu cu el!”

Dupa ce a fost daruit Maicii Domnului, pruncul Constantin s-a facut sanatos si nu a mai fost bolnav de moarte toata viata sa. Iar parintele Conon a zis mamei sale ca acest copil o sa traiasca cel mai mult dintre toti - iar cuvintele sale se vor dovedi adevarate.

Dorind de o viata duhovniceasca mai aleasa, cei trei fericiti tineri s-au sfatuit sa imbratiseze viata calugareasca. Primul care a plecat la manastire a fost fratele Gheorghe, mai intai la Cozancea, apoi la Sihastria, unde a devenit monahul Gherasim. Apoi i-au urmat si ceilalti doi, Vasile si Constantin, in anul 1929. Pentru a fi inchinoviat la Sihastria, Parintele Cleopa Ilie a trebuit sa astepte trei zile la poarta manastirii, aceasta ispitire canonica fiind randuita de staretul Ioanichie Moroi.

Prima ascultare incredintata la mamastire fratelui Constantin a fost pastorirea oilor. Acolo, in seninul noptilor si in sanul curat al naturii, a invatat el tainele Sfintei Scripturi, a deprins cuvintele Sfintilor Parinti si a practicat o curata viata calugareasca.

In iulie 1937, rasoforul Constantin, luat sub mantie de batranul si blandul schimonah Proclu Popa, a devenit monahul Cleopa, fiind calugarit de egumenul Sihastriei, Protosinghelul Ioanichie Moroi.

Batranul egumen, in varsta de 82 de ani, era foarte bolnav. Nu mai putea sluji Sfanta Liturghie si cu greu spovedea si dadea sfaturi. In aceste conditii Parintele Cleopa Ilie este rugat sa accepte functia de loctiitor de staret. Temandu-se de o asemenea raspundere, Parintele Cleopa Ilie a cerut o luna de ragaz, sa se roage si sa se mai gandeasca. Astfel, trecand o luna de rugaciune si asteptare, avand si binecuvantarea Parintelui Paisie, Parintele Cleopa Ilie a luat conducerea administrativa a obstii.

Noul egumen era foarte pretuit, atat de obstea schitului, cat si de credinciosii refugiati aici, intrucat era foarte evlavios, postea mult, era bland, ii imbarbata pe toti, si indeosebi avea darul cuvantului, prin care calauzea si hranea duhovniceste pe fiecare.

Parintele Cleopa Ilie nu voia sa primeasca hirotonia, caci se temea de aceasta mare raspundere inaintea lui Dumnezeu. Spovedindu-se la duhovnicul sau si primind indemnul de a primi preotia, Parintele Cleopa Ilie nu s-a mai impotrivit hirotoniei si asa, din ascultare, a fost hirotonit ierodiacon in ziua praznuirii Sf. Arhidiacon Stefan, 27 decembrie 1944, iar preot la 23 ianuarie 1945, cand se praznuieste Sf. Sfintit Mc. Clement; nu dupa mult timp a fost numit oficial egumen al Sihastriei.

In acea perioada se simtea nevoia unei reimprospatari duhovnicesti in multe manastiri din Moldova. Si cum adevarata viata calugareasca, in duhul Sfintilor Parinti, in post, rugaciune, dragoste, saracie si ascultare, ce se ducea la Sihastria, si avantul si cresterea sa duhoviceasca, atragea atentia oricui, iar vestea despre vrednicul ei pastor, Parintele Cleopa Ilie, ajunsese departe, Prea Fericitul Patriarh Iustinian a decis ca Sihastria sa ajute si alte manastiri. Astfel, in anul 1949, Parintele Cleopa Ilie este trimis ca staret la Slatina, impreuna cu un grup de 23 de parinti .

Sapte monahi batrani a gasit Parintele Cleopa Ilie la Manastirea Slatina. Foarte curand, slujbele de zi si de noapte au intrat in randuiala, spovedania a devenit saptamanala, s-a infiintat o scoala monahala pentru frati.

In 1952 Manastirea Slatina devenise un adevarat focar duhovnicesc. Parintele Cleopa Ilie avea acum sub supraveghere duhovniceasca opt manastiri, pe langa Manastirile Slatina si Sihastria, cu schiturile lor Rarau si Sihla, se adaugasera Manastirile Putna, Orata, Camarzani, Rasca si Moldovita, in care se introdusese de asemeni randuiala ca la Sihastria.

Datorita persecutiilor din partea autoritatilor hotaraste sa se retraga in padure. In locul retragerii sale, Parintele Cleopa Ilie si-a gasit adapost intr-un bordei in pamant, facut de un padurar credincios, care ii si aducea, cam la o luna de zile, un rucsac de cartofi si ceva paine uscata, pentru a putea supravietui.

In 1954, Patriarhul Iustinian a obtinut aprobare pentru cei doi nevoitori, Arsenie Papacioc si Parintele Cleopa Ilie, ca sa nu mai fie persecutati si sa vina la Patriarhie. Aici au stat cateva luni, si au fost trimisi la mai multe manastiri din jurul capitalei, pentru a spovedi si povatui pe calugari si pe maici. Apoi s-au reintors la manastire, spre bucuria calugarilor si a credinciosilor.

Vazand situatie grea datorita persecutiilor din partea autoritatilor, Parintele Cleopa Ilie, indemnat de Duhul Sfant, s-a retras din nou, pentru a treia oara, in muntii Moldovei, la mult iubita sa liniste.

Pe masura ce treceau anii, toti asteptau reintoarcerea Parintelui Cleopa. Insa el nu venea, gandindu-se ca, daca se va reintoarce, va fi iarasi arestat. Totodata se deprinsese cu linistea si cu neincetata rugaciune, iar mangaierile Duhului Sfant ii odihneau sufletul ziua si noaptea.

In anul 1964, Dumnezeu ne-a binecuvantat tara cu putina libertate; in luna august au fost eliberati toti detinutii politici inchisi de regimul comunist. Parintele Ioanichie Balan a mers in taina la bordeiul Parintelui Cleopa si l-a rugat, in numele intregii obsti si al tuturor credinciosilor, sa revina la manastire.

Dupa o luna de zile, timp in care s-a rugat lui Dumnezeu sa-i arate voia Sa, Parintele Cleopa Ilie, s-au intors definitiv in Manastirea Sihastria la 29 septembrie 1964.

In toamna anului 1974, Parintele Cleopa Ilie, impreuna cu un grup de parinti din Sihastria si alti pelerini din tara, au mers sa se inchine la Mormantul Domnului si la celelalte Locuri Sfinte.

La Intoarcerea in tara, Parintele Cleopa Ilie a marturisit unor ucenici ca nu s-a simtit implinit pana nu s-a inchinat la Mormantul Domnului si la Sfintele Locuri. Dupa trei ani, in septembrie 1977, Parintele Cleopa Ilie, impreuna cu alti parinti de la Manastirea Sihastria, Parintele staret, Arhim. Victorin Oanele, si Parintii Ioanichie Balan si Vartolomeu Florea, au plecat in pelerinaj la Sf. Munte Athos, „Gradina Maicii Domnului”. Si acest pelerinaj l-a marcat profund pe Parintele Cleopa Ilie, si va povesti multor credinciosi, ce vor veni la chilia sfintiei sale, despre obstea Schitului romanesc Prodromu din Sf. Munte, despre nenumaratele icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului

Ajuns acasa, la Manastirea Sihastria, cu netarmurita dragoste si jertfelnicie, s-a pus in slujba aproapelui, mangaind, povatuind, indreptand, uneori mustrand si rugandu-se pentru toti cei care veneau la sfintia sa, iubindu-i duhovniceste pe toti si tuturor dorindu-le din tot sufletul mantuire.

Intrucat Parintele Cleopa Ilie era un iscusit autodidact, la indemnul unor ierarhi si teologi a scris mai multe carti: Predici pentru monahi (Urcus spre Inviere), Spovedania arhiereilor, Spovedania calugarilor, Spovedania preotilor, Despre credinta ortodoxa, Predici la praznice Imparatesti, Predici la duminicile de peste an, Valoarea sufletului, Despre vise si vedenii, Minunile lui Dumnezeu din zidiri, Acatistier, Versuri catre Maica Domnului, cat si alte brosuri si convorbiri duhovnicesti de folos sufletesc si de aparare a dreptei credinte.

Multi ani de zile Parintele Cleopa Ilie s-a bucurat de sanatate trupeasca, fiind binecuvantat de Dumnezeu cu un organism rezistent. Dar, dupa implinirea varstei de 70 de ani, se simtea tot mai obosit si suferind. Anii petrecuti in munti, ca si incercarile prin care a trecut in perioada ateista, l-au marcat profund.

In mai 1998, avand dureri mari, a acceptat cu greutate sa mearga la control la Iasi si a stat o saptamana, dar nu a acceptat sa fie internat, zicand: „Ma asteapta fratii mei si ma pregatesc sa merg la ei!”

Toate aceste suferinte l-au tinut pe Parintele Cleopa Ilie treaz, fiind mereu in asteptarea ceasului celui de pe urma, cu gandul la Hristos si cu neincetata rugaciune in inima.

Catre sfarsitul lunii septembrie, intr-un asfintit de soare, Parintele Cleopa Ilie a cerut sa se duca in cimitir sa vada pentru ultima data mormintele fratilor sai, mormantul marelui staret Ioanichie Moroi, mormantul duhovnicului sau, ieroschimonahul Paisie Olaru si mormintele celorlalti parinti si duhovnici mai varstnici decat el. La toate mormintele s-a inchinat sprijinit de ucenici, a sarutat sfintele cruci si a rostit cate o sfanta rugaciune, zicand: „Rugati-va si pentru Cleopa pacatosul, ca iata maine, poimaine, ne intalnim inaintea lui Hristos!”

Dupa marturia ucenicilor, de duminica (29 noiembrie) seara pana luni dimineata, timp de 11 ore, Parintele Cleopa Ilie a fost in rapire duhovniceasca la cele ceresti. In tot acest timp a stat pe scaun, nemiscat si fara a raspunde la intrebarile ucenicilor.

Luni, 30 noiembrie, si marti, 1 decembrie, parintele a stat cu credinciosii si a dat sfaturi ca de obicei. Luni seara insa, in chip neobisnuit, Parintele Cleopa Ilie a inceput sa-si citeasca rugaciunile diminetii, pentru ca, desi nimeni nu stia, el se pregatea de calatoria catre cele ceresti. Marti, desi era foarte obosit, a primit pe toti cei ce au venit la dansul. S-a culcat tarziu, dand semne de mare oboseala. In camera ardeau doar cele trei candele in fata icoanei Sfintei Treimi si una la icoana Maicii Domnului. Miercuri dimineata la ora 2,20, ucenicul sau a auzit ca parintele respira din ce in ce mai rar. Cand s-a apropiat de el, parintele a rasuflat adanc si si-a dat sufletul in mainile lui Hristos. Astfel a plecat la cele ceresti marele nostru duhovnic, arhimandritul Cleopa.

La sfarsitul slujbei de inmormantare, cantarea de biruinta „Hristos a Inviat!” a umplut vazduhul, vestind credinta tuturor ca Parintele Cleopa Ilie a trecut din aceasta viata la viata cea nepieritoare, devenind rugator pentru toti Inaintea tronului Preasfintei Treimi.

Sa nadajduim si noi, pacatosii, ca acolo, in lumina cea neinserata, unde se bucura vesnic impreuna cu cei alesi ai lui Dumnezeu, nu ne va uita la sfintele lui rugaciuni, mijlocind pentru noi ca sa ducem o viata bineplacuta Domnului si sa-L slavim si noi impreuna cu toti alesii Sai in veci. Amin.

sursa:http://sihastria.mmb.ro/personalitati.htm

Acatistul Sf.Stelian

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa obisnuitul inceput se zic: Condacele si Icoasele.
Condacul 1:
Iubite al lui Hristos, facatorule de minuni, grabnic ajutatorule al nostru, cuvioase parinte, slavind pe Dumnezeu, Cel ce te a sfintit pe tine din sanul maicii tale, cele de lauda aducem tie. Din toate nevoile scapa ne pe noi, cei ce graim catre tine: Bucura te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Icosul 1:
Facatorul ingerilor si al oamenilor tea ales pe tine dintru inceput ca sa preamaresti cu viata ta ingereasca numele Sfintei Treimi si lepadand purtarea de grija a lumii, ca o raza prealuminoasa a Soarelui dreptatii stralucind viata ta, noi, privind preacinstitele tale nevointe, cu smerenie si cu bucurie zicem unele ca acestea:
Bucura-te, cinstea Bisericii sfinte;
Bucura-te, stalpul cel puternic al Paflagoniei;
Bucura-te, rugatorul cel mare al pustiei;
Bucura-te, indreptatorul credintei si al iubirii;
Bucura-te, chipul cel bland al smereniei;
Bucura-te, mangaierea credinciosilor;
Bucura-te, indreptatorul cel bun al pacatosilor;
Bucura-te, alinarea cea blanda a bolnavilor;
Bucura-te, lauda cea curata a credinciosilor;
Bucura-te, ingradirea cea lina a pustnicilor;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 2-lea:
Vazandu-te pe tine Dumnezeu a fi samanta sfanta Vsi aleasa, de la sanul maicii tale tea sfintit pe tine si vas al Sfantului Duh tea aratat. indreptandu-ti viata spre insingurare, cu Sfanta Cruce pe care ai purtat-o pana la sfarsitul vietii, ai insemnat dragostea cea mare pentru noi a lui Hristos-Dumnezeu, Caruia ii a-duci cintare: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Intelegere cereasca sa daruit tie, Parinte Stelian, ca din tineretile tale necontenit ai cugetat la cele inalte si impartind averea ta la saraci ai aflat adapos-tire pestera intunecata, pe care luminand-o cu sfintele tale rugaciuni, auzi de la noi unele ca acestea: Bucura-te, lauda cea vestita a Plafagoniei:
Bucura-te, stralucirea monahilor cea dorita;
Bucura-te, floarea cuviosiei cea de Dumnezeu impodobita;
Bucura-te, frumusetea sfintilor cea stralucita;
Bucura-te, cel ce pentru Domnul Hristos lumea ai parasit;
Bucura-te, cel ce in pestera ai locuit;
Bucura-te, ca din tinerete lui Dumnezeu ai urmat;
Bucura-te, ca in viata fiind, de trup te-ai departat;
Bucura-te, cel ce pana la moarte cu Crucea Domnului ai biruit;
Bucura-te, cel ce numai pe Hristos in tot locul si in tot chipul ai slujit;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 3-lea:
Spre tine nadajduind, de multe boli sufletesti si trupesti ne-ai tamaduit si ne ai ferit de primejdii si de necazuri pe noi cei care ne rugam tie. Nazuind ia tine cu lacrimi cerem sa duci la tronul Celui Prea-inalt rugaciunile celor ce slavesc pe Dumnezeu cantand: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Avand osardie spre lupta vietii monahicesti si iubind sihastria, intr-o pestera luminata doar de dragostea lui Dumnezeu ti-ai facut chilie si acolo hrana de la inger ai primit sfarsindu-ti viata cea binepla-cuta lui Dumnezeu in nevointe, in post si in rugaciune. Iar noi, minunandu-ne de ostenelile tale cele sfinte, aducem aceste cantari:
Bucura-te, cel ce de cele pieritoare te-ai lepadat;
Bucura-te, ca de imparatia cereasca cu dorul inimii ai fost legat;
Bucura-te, ca pe Hristos Domnul cu toata inima L-ai iubit;
Bucura-te, cel ce mintea si inima prin rugaciune intru Domnul le-ai intarit;
Bucura te, intelepte al inteleptilor luminator;
Bucura-te, cald binevestitor al bucuriei ceresti;
Bucura-te, izvorul de viata purtator al pustiei;
Bucura-te, glasul cel puternic risipitor al trandaviei;
Bucura-te, grabnicule mangaietor al necazurilor si al durerilor sufletesti;
Bucura-te, grabnicule tamaduitor al suferintelor trupesti;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 4-lea:
iforul ispitelor celor rele alungand, ai trecut calea cea stramta si cu suferinte de multe feluri, purtand jugul lui Hristos, jugul tacerii si al privegherii de multe nopti, cu darul lui Dumnezeu te-ai suit pe calea desavarsirii, invrednicidu-te ca impreuna cu ingerii sa slavesti pe Dumnezeu cantandu-I: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
auzind si vazand viata ta cea curata si sfanta, Cuvioase Parinte Steliane, toata ceata monahilor din tara Paf lagoniei sa minunat si sa intrecut in a te lauda pe tine; iar noi, credinciosii, cu credinta si bucurie graim asa:
Bucura-te, cel ce la inaltimea sfinteniei ai ajuns;
Bucura-te, crin ales cu buna mireasma al pustiei;
Bucura-te, cel ce esti a cerului minune si vas de cinste al Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, ostasule al lui Hristos cu daruri ceresti inarmat;
Bucura-te, inainte rugator al nostru la tronul Marelui imparat;
Bucura-te, sluga buna a Domnului cel spre bine folositor;
Bucura-te, ostenitorule preaplacut al lui Dumnezeu;
Bucura-te, sprijinitorul nostru cel tare si grabnic ajutator;
Bucura-te, ca lui Hristos Domnul cu smerenie ai slujit;
Bucura-te, ca ai intarit pe credinciosi in rugaciunile lor;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 5-lea:
Naprasnica moarte a pruncilor ai contenit, Sfinte Stelian, punandu-i in afara de primejdie si de moarte prin chemarea numelui tau si prin zugravirea icoanei tale; si atunci maicile cele mahnite s-au bucurat de vederea fiilor lor si au slavit pe Dumnezeu cantand: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Mahnirea maicilor in bucurie ai prefacut, Sfinte Stelian, dand lor nastere de prunci buni si ridicand din boli pe cei bolnavi cu rugaciunile tale, ca cel ce ai in tine salasluirea harului dumnezeiesc, pentru aceasta noi, credinciosii, cunoscand faptele tale cele minunate si sfinte, cantam catre tine asa:
Bucura-te, cela ce cu blandetea ai departat duhul cel rau;
Bucura-te, ca ai mangaiat pe maicile mahnite de boala fiilor lor;
Bucura-te, ca ai ridicat din boli pe multi prunci;
Bucura-te, ca prin aceasta ocrotitor al copiilor te-ai aratat;
Bucura-te, ca la tine copiii neincetat au alergat;
Bucura-te, ca lucrator al dragostei lui Dumnezeu te-ai aratat prin faptele tale;
Bucura-te, linistirea celor infricosati;
Bucura-te, pururea ajutator al familiilor noastre;
Bucura-te, pururea ocrotitor al pruncilor;
Bucura-te, pustnice, inarmat cu daruri ceresti;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 6-lea:
finutul Paf lagoniei lauda si astazi luptele si nevo-intele tale, Sfinte Stelian; ca locurile cele neumblate ale pustiei, cu rugaciunile tale le-ai umplut de buna mireasma, ca un alt Ilie Tesviteanul, odrasla pustiei aratandu-te; pentru aceasta, lauda aducem lui Dumnezeu si cantam: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Ca un luceafar stralucind, intunericul necredintei ai risipit, si cu numele tau cel sfintit pe multi din umbra pacatului la lumina mantuirii i ai ridicat; pentru aceasta si darul de a face minuni de la Domnul ai primit. Pentru ale tale osteneli si daruri duhovni cesti cantam catre tine asa:
Bucura-te, vazatorule de Dumnezeu prea luminat;
Bucura-te, locas prea infrumusetat al Sfantului Duh;
Bucura-te, prin care se impodobesc cuviosii;
Bucura-te, prin care se intaresc credinciosii;
Bucura-te, ca ai gustat dulceata raiului, af landu-te in trup stricacios;
Bucura-te, ca te-ai indulcit de painea vietii;
Bucura-te, ca te-ai adapat cu apa vietii;
Bucura-te, ca ne-ai aratat noua calea la cer;
Bucura-te, focule care arzi taberele demonilor;
Bucura-te, mangaierea celor intristati;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 7-lea:
foata firea omeneasca sa minunat de viata ta cea insingurata, Cuvioase Stelian, imbracat fiind in haina smereniei celei adevarate si de la Domnul invrednicindu-te de mari daruri; pentru aceea, impreuna cu tine, slavim pe Dumnezeu cantand: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
aratat-a faptura noua Stapanul tuturor prin tine, cuvioase parinte, prin tine care toata viata pentru Domnul Hristos in pustie ai petrecut, cu smerenie gandind spre cele inalte si cu rugaciunea izvor de daruri imbelsugand. Iar noi, cei intunecati cu grijile si patimile, cu umilinta laudam dragostea ta cea curata si sfanta pentru Dumnezeu si cu bucurie cantam catre tine asa:
Bucura-te, trandafir inmiresmat cu mirosul cel de taina;
Bucura-te, izvor nesecat de bunatate;
Bucura-te, rugator fierbinte pentru cei cuprinsi de patimi;
Bucura-te, pastorul nostru cel preabun;
Bucura-te, parintele nostru cel milostiv si bland;
Bucura-te, vindecatorul suferintelor noastre;
Bucura-te, calauzitorul vietii noastre;
Bucura-te, mangaietorul sufletelor intristate;
Bucura te, linistitorul sufletelor tulburate;
Bucura-te, ridicarea celor cazuti in pacat;
Bucura te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 8-lea:
In trup fiind tu inca toti s-au bucurat de ingereasca ta viata, iar acum, in slavile ceresti fiind, inaintea imparatului Hristos stand, nu ne uita pe noi cei ce savarsim pomenirea ta, ci te roaga pentru noi, cerand pentru noi iertare de pacate si impartasire de vesnicele bunatati, ca sa cantam impreuna cu tine in veci: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Vazandu-te pe tine vas ales al Sfantului Duh, din locuri indepartate la tine au alergat multimile de credinciosi si de la tine au cerut ajutor; carora vindecari revarsand, auzi de la noi unele ca acestea:
Bucura-te, rugatorule spre mantuire al celor ce te cinstesc;
Bucura-te, tamaduirea celor bolnavi si a celor suferinzi;
Bucura-te, cel ce ai biruit cu rugaciunea sagetile vrajmasului;
Bucura-te, ca Dumnezeu a salasluit in inima ta curata;
Bucura-te, ca nevointele tale pe ingeri au veselit;
Bucura-te, ca prin ele pe diavol ai biruit;
Bucura te, ca ai izbavit pe credinciosi de vrajmasi cu rugaciunile tale;
Bucura-te, stalpul cel drept al monahilor;
Bucura-te, cinstea si podoaba credinciosilor;
Bucura-te, cel ce te rogi necontenit pentru toti catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 9-lea:
Cand ai ajuns la sfarsitul ostenelilor tale cele mantuitoare, Cuvioase Stelian, ti-ai incredintat sufletul tau curat in mainile lui Dumnezeu, iar sfintii ingeri l-au purtat la tronul cel mai presus de ceruri cantand cantare de lauda catre Dumnezeu, Care este minunat intre sfintii Lui: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Inteleptii cei binevorbitori nu pot lauda cum se cuvine puterea dragostei tale catre Dumnezeu, ca ai miluit cu rugaciunea si cu fapta, aratandu-te: buna calauzire celor rataciti, bolnavilor tamaduire, maicilor ramase fara de prunci mangaiere, iar noi, bucu-randu-ne de darul acesta minunat dat tie, cu multu mire cantam:
Bucura-te, ca din lume in pustie te-ai ascuns ca pe Dumnezeu sa-L lauzi;
Bucura-te, ca si acum nu incetezi a te ruga pentru noi;
Bucura-te, ca Dumnezeu ti-a dat tie darul facerii de minuni;
Bucura-te, ca pe maicile mahnite de moartea pruncilor cu rodire iarasi le-ai mangaiat;
Bucura-te, ca te-ai aratat tamaduitor de multe patimi;
Bucura-te, doctor grabnic tamaduitor;
Bucura-te, ajutatorul nostru cel fierbinte;
Bucura-te, cel ce aperi pe prunci de boli;
Bucura-te, mare folositor al celor ce-ti poarta numele;
Bucura te, grabnicule ajutator al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucura te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 10-lea:
avand indrazneala catre Hristos, Dumnezeul nos tru, pe acesta roaga-L, Sfinte Stelian, pentru noi cei ce savarsim cu dragoste pomenirea ta, preaslavind pe Dumnezeu si cantand: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
O, smerenie ne inchinam lui Dumnezeu si cu credinta sarutam sfanta icoana ta, Cuvioase Parinte Stelian si sufletul nostru si trupul nostru primesc ajutor si izbavire de patimi, de ispite si de primejdii; pentru aceasta te laudam cantand:
Bucura-te, mirul cel bun mirositor al lui Hristos;
Bucura-te, ca ale tale rugaciuni sunt bineprimite;
Bucura-te, ca prin ele credinciosii primesc har;
Bucura te, cel ce biruiesti ispitele de tot felul;
Bucura-te, cel ce doresti mantuirea sufletelor noastre;
Bucura-te, curatitorule de patimi al trupurilor noastre;
Bucura-te, ocrotitorul celor din primejdii;
Bucura-te, ca tu ne esti aparator la Judecata;
Bucura-te, cel ce prin impartasire esti fiu al lui Dumnezeu;
Bucura-te, inaltarea credinciosilor spre mantuire;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 11-lea:
Cuvioase Parinte Stelian, tu care toata viata te-ai aratat implinitor al poruncilor Domnului, da-ne si noua ajutor ca sa fim lucratori poruncilor Sale si, mostenitori ai imparataiei Cerurilor facandu-ne, sa cantam impreuna cu tine in veci: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Veniti toti credinciosii sa ne inchinam in biserica Domnului si sa ne rugam Cuviosului Stelian, pe care, cinstindu-1 cu cantari duhovnicesti si cu faclii aprinse, sa cantam asa:
Bucura te, inger de trup purtator;
Bucura-te, omule cu ingerii vorbitor;
Bucura-te, ca viata toata Domnului o ai inchinat;
Bucura-te, ca prin aceasta sluga buna a Domnului te-ai aratat;
Bucura-te, ca tu cununa nemuririi de la Dumnezeu ai primit;
Bucura-te, ca fericirea cereasca cu toti sfintii ai mostenit;
Bucura-te, ca de acolo pe noi ne priveghezi;
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale pe noi ne intaresti;
Bucura-te, ca si acum la ajutorul tau alergam;
Bucura-te, invatatorul tinerilor si sprijinitorul batranilor;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 12-lea:
Laudand proslavirea ta te fericim toti credinciosii, Cuvioase Parinte Stelian, lauda Bisericii si podoaba monahilor, roaga pe Milostivul Dumnezeu sa ocroteasca Biserica si pe credinciosii robii Sai de toa-ta reaua intamplare; ocroteste casele noastre cu caldura rugaciunilor tale ca impreuna sa cantam cantare sfanta: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Oa un trandafir nevestejit cu buna mireasma a darului lui Dumnezeu ai umplut, cuvioase parinte, marginile lumii; umple de buna mireasma duhovniceasca pe cei ce praznuiesc pomenirea ta si ti-au alcatuit laude ca acestea:
Bucura te, cel ce cu iubirea ta pe credinciosi ai luminat;
Bucura-te, cel ce cu dar dumnezeiesc pe bolnavi ai vindecat;
Bucura-te, izvor nesecat al laudei celei sfinte;
Bucura-te, desfatarea celor minunate si negraite;
Bucura-te, alinarea cea dulce a pruncilor celor iubiti;
Bucura-te, ca pe toti ii mangai, facandu-i fericiti;
Bucura-te, ca toti primim indemnurile tale;
Bucura-te, ca toti urmandu-ti pilda vietii ne mantuim;
Bucura-te, mangaierea celor ce cer la tine ajutor;
Bucura-te, sprijin si sfant ocrotitor al crestinilor;
Bucura-te, Sfinte Steliane, mare facator de minuni!
Condacul al 13-lea:
0, preafericite, sfinte si facatorule de minuni Parinte Stelian, primind aceasta putina rugaciune ce se inalta intru lauda ta, mijloceste la Bunul Dumnezeu pentru noi cei ce te cinstim pe tine, iertare de pacate sa ne daruiasca, sanatate noua si copiilor nostri, pace lumii si liniste caselor noastre, ale celor ce slavim pe Dumnezeu si cantam: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)
Dupa aceea se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai.
Rugaciune:
Cuvioase Parinte Stelian, sprijinitorul si calauzitorul in rugaciunile noastre, patimile trupesti biruind si impreuna cu ingerii locuind, privesti neincetat marirea cea gatita sfintilor, de lumina cereasca umplan-du-te. Acum, in marirea cereasca vietuind si inaintea imparatului Hristos stand, nu uita pe credinciosii care cu indrazneala inalta rugaciuni si cer sprijinul tau. Cel ce de la sanul maicii tale ai fost sfintit, si vas ales al Duhului Sfant te-ai aratat, luand sub ocrotirea ta pe mame si pe copii, ferindu-i de intristare si de boala, arata-te grabnic vindecator al suferintelor si al bolilor sufletesti si trupesti ale celor ce te lauda pe tine. Cel ce din pustiul Paf lagoniei ai facut loc de preamarire a Sfintei Treimi, fa si din pustiul inimilor noastre tarina bine-placuta a harului dumnezeiesc, in care sa infloreasca crinii cei mantuitori ai credintei si sa se inmulteasca roadele sfin-titoare ale faptelor bune; ocroteste cu rugaciunile tale familiile si pe copiii nostri, cerand de la Milostivul Dumnezeu iertare de pacate, sanatate si mantuire, ca prin tine si impreuna cu tine sa laudam numele cel sfant al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

A catistul Sf.Arhanghel Mihail

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste


Dupa obisnuitul inceput, se zice:

Condacul 1

Alesule Voievod al Puterilor ceresti si aparator al neamului omenesc, aceasta cantare de multumire aducem tie noi, cei izbaviti prin tine din necazuri; ci tu, ca unul care stai inaintea Scaunului imparatului Slavei, slobozeste-ne pe noi din toate nevoile, ca laudandu-te sa strigam tie, cu credinta si cu dragoste: Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Icosul 1

Cu limbi ingeresti s-ar cadea sa te laudam, Mihaile, dupa cuviinta datorata intai-statatorului cetelor ingeresti cu chip de foc; dar pana cand vom deprinde, inteleptiti de tine, grairea celor netrupesti, auzi din guri multumitoare - desi omenesti - unele ca acestea:
Bucura-te, stea straluminatoare a lumii ceresti;
Bucura-te, faclie cu stralucire de aur a adevarului si a dreptatii;
Bucura-te, care primesti razele luminii de taina;
Bucura-te, Voievoade al ingerilor celor fara de numar;
Bucura-te, in care se descopera cel mai limpede slava dreptei Ziditorului;
Bucura-te, prin care salta soboarele fapturilor netrupesti;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 2

Intrevazand cu ochii credintei marirea frumusetii tale duhovnicesti si puterea dreptei tale purtatoare de fulgere, Arhanghele al lui Dumnezeu, ne umplem de uimire, de bucurie si de multumita catre Atoatefacatorul, ca unii ce suntem pamantesti si imbracati in trup, strigand cu toate Puterile ceresti: Aliluia!

Icosul 2

Intelegere curata si nerobita patimilor cere pentru noi, preaminunate Mihaile, alesule al cetelor ingeresti, ca noi, inaltandu-ne cu gandul de la cele pamantesti la cele ceresti, sa-ti cantam tie cantare de lauda precum aceasta:
Bucura-te, ca vezi indeaproape negraita frumusete si buna intocmire dumnezeiasca;
Bucura-te, preacredinciosule tainuitor al preabunelor sfaturi ale Preasfintei Treimi;
Bucura-te, de care se minuneaza cu dragoste ostirile ceresti;
Bucura-te, pe care cu credinta il maresc pamantenii;
Bucura-te, de care se tem puterile iadului;
Bucura-te, fulger duhovnicesc aducator de bucurie;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 3

Aratand in tine puterea nebiruita a ravnei pentru slava dumnezeiasca ai stat in fruntea cetelor ingeresti, Mihaile, impotriva celui ce sufla rautatea, preatrufasului Luceafar de dimineata, pe care, vazandu-l aruncat impreuna cu cei de aproape ai sai din inaltimea cerului intru cele mai de jos ale pamantului, ostirile ceresti, in chip preaslavit calauzite de tine in lupta, inaintea Scaunului dumnezeirii au strigat cu veselie si cu o singura gura: Aliluia !

Icosul 3

Pe tine, Arhanghele Mihaile, tot neamul crestinesc te are mare aparator si mare ajutator in razboaiele cu cei potrivnici; dorind pentru aceasta a ne invrednici de preaminunatul tau ajutor, in ziua praznuirii tale iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, prin care satana a fost aruncat ca un fulger din Cer;
Bucura-te, prin care neamul omenesc, fiind pazit, se inalta;
Bucura-te, prealuminata podoaba a prealuminatei lumi de Sus;
Bucura-te, preaslavita ocrotire a lumii de jos;
Bucura-te, care niciodata nu ai fost biruit de puterile raului;
Bucura-te, cel intarit pe veci in adevar si dreptate, impreuna cu toti ingerii lui Dumnezeu, prin harul dumnezeiesc;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 4

Izbaveste-ne de viforul ispitelor si al nevoilor, cela ce esti intre ingeri intai-statator, pe noi care savarsim cu dragoste si bucurie praznicul tau prealuminat, ca tu esti in nevoi mare ajutator si in ceasul mortii aperi si ocrotesti de duhurile rele pe toti cei care striga impreuna cu tine Stapanului si Dumnezeului nostru: Aliluia !

Icosul 4

Vazand indraznirea ta asupra cetelor diavolesti, toate ierarhiile ingeresti s-au avantat cu bucurie, urmandu-te in lupta pentru numele si slava Stapanului lor, strigand: "Cine este ca Dumnezeu?". Iar noi, cunoscand pe satana biruit sub picioarele tale, strigam tie, ca unui biruitor:
Bucura-te, prin care pacea si linistea in cer s-au salasluit;
Bucura-te, prin care duhurile rautatii au fost aruncate in iad;
Bucura-te, care calauzesti ostirile ceresti si puterile lumii nevazute pentru nimicirea raului;
Bucura-te, care imblanzesti in chip nevazut mania si zbuciumul stihiilor lumii;
Bucura-te, minunatiile impreuna-luptator cu cei ce se lupta cu duhurile rautatii;
Bucura-te, tare ajutator al celor ce slabanogesc in ispitele si necazurile veacului acesta;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 5

Izvor de Dumnezeu daruit cu minuni preamarite te-ai aratat in biserica ta din Hone; caci nu numai balaurul cel mare si infricosat care petrecea in locul acela a fost nimicit cu puterea ta, ci si ape au izvorat, tamaduind toata neputinta trupeasca, pentru ca toti sa strige cu credinta Stapanului ingerilor, Celui ce te-a proslavit pe tine: Aliluia !

Icosul 5

Auzindu-te si cunoscandu-te pe tine, preaminunate Mihaile, ca pe un mare luminator, stralucind in mijlocul cetelor ingeresti, la tine alergam, dupa Dumnezeu si Maica Domnului, rugandu-te cu prisos de nadejde sa ne ajuti cu puterea ta pe toti cei ce-ti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce ai calauzit si ocrotit in pustie poporul ales de Dumnezeu;
Bucura-te, inaltule mijlocitor al Legii date in Sinai prin mana lui Moise;
Bucura-te, la care judecatorii si capeteniile lui Israel au aflat putere si acoperamant;
Bucura-te, prin care proorocii si arhiereii iudeilor au primit darul cunostintei de la Dumnezeu Atotcunoscatorul;
Bucura-te, cel ce ai intrarmat cu tainica intelepciune pe legiuitorii cei tematori de Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce ai pus judecata si dreptate in inima celor ce fac binele;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 6

Cand te-a vazut Manoe pe tine, inainte-vestitorul judecatilor dumnezeiesti, s-a umplut de mirare si frica, socotind ca pentru aceasta nu va mai trai; ci invatat fiind de femeia sa despre rostul cel bun al aratarii si blandetea cuvintelor tale, bucurandu-se pentru fiul sau Samson, care avea sa se nasca dupa cuvantul tau, multumind a strigat lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul 6

Rasarit-ai intru slava, Mihaile, in chip preaminunat, cand ai statut in chip omenesc inaintea lui Iisus al lui Navi, graind: "Scoate incaltamintea din picioarele tale, ca eu sunt Arhistrategul Puterilor Domnului". Minunandu-ne de o astfel de aratare a ta, cu dragoste strigam tie:
Bucura-te, neadormitule pazitor al capetelor de Dumnezeu incoronate;
Bucura-te, ca degraba umilesti pe cei ce se impotrivesc stapanirilor drepte, ca pe unii ce se impotrivesc poruncii lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca smeresti razvratirile noroadelor;
Bucura-te, ca rusinezi in chip nevazut obiceiurile cele raucredincioase;
Bucura-te, ca tu luminezi in ceasul grelelor framantari pe cei ce se indoiesc;
Bucura-te, ca pe cei incercati ii scapi din ispite pagubitoare;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 7

Voind Stapanul tuturor sa arate ca trecerea vietii omenesti nu este intamplatoare, ci pururea este tinuta in mana Sa, te-a daruit aparator si ocrotitor imparatilor pamantului, ca sa gatesti neamurile pentru vesnica imparatie a lui Dumnezeu; pentru aceasta, toti care cunosc inalta ta slujire spre mantuirea oamenilor, cu multumire striga lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Facatorul tuturor minunilor si Stapanul a toate prin tine Minune noua ne-a aratat pe pamant, Arhistrategule, cand ai mantuit in chip minunat de potopirea apelor raului biserica inaltata intru cinstirea numelui tau in Colose, poruncind suvoaielor sa se reverse in sanurile pamantului. Si vazand aceasta, fericitul Arhip, cu fiii sai duhovnicesti, multumind, a strigat tie:
Bucura-te, ingradire nestricata a sfintelor biserici ale lui Dumnezeu;
Bucura-te, zid neclintit impotriva vrajmasilor credintei crestinesti;
Bucura-te, la a carui porunca se pleaca stihiile;
Bucura-te, prin care se nimicesc cugetele rele;
Bucura-te, cel ce aduci credinciosilor bucurie de la Scaunul Atottiitorului;
Bucura-te, cel ce-i aduci pe necredinciosi pe calea dreptatii si adevarului;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 8

Minunea straina a puterii tale, Arhistrategule al lui Dumnezeu, a cunoscut-o asupra sa Avacum atunci cand, potrivit chemarii lui Dumnezeu, l-ai rapit si l-ai dus degraba din Iudeea in Babilon, ca sa-l hraneasca pe Daniil, care era intemnitat in groapa leilor; drept pentru care, minunandu-se de preamarita lucrare a puterii tale, a strigat cu credinta: Aliluia !

Icosul 8

Cu totul esti intru cei de sus, Mihaile, stand inaintea Scaunului imparatului Slavei, iar de cei de jos nu te departezi, luptand pururea cu vrajmasii mantuirii oamenilor; drept care toti cei ce vor sa ajunga in dorita imparatie cereasca iti striga tie intr-un glas:
Bucura-te, incepatorul intreit-sfintei cantari ingeresti;
Bucura-te, cel ce esti pururea gata sa stai inainte, aparand neamurile omenesti;
Bucura-te, ca ai pierdut in chip strain pe faraonul cel prea trufas si pe necredinciosii egipteni;
Bucura-te, ca ai calauzit in chip prea-slavit in pustie pe iudeii cei credinciosi;
Bucura-te, ca i-ai acoperit pe ei cu norul cel dumnezeiesc;
Bucura-te, prin care s-a stins vapaia cuptorului celui din Babilon;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 9

Toti monahii Sfantului Munte Athos au venit cutremurati de bucurie, vazand cum ai mantuit pe tanarul cel temator de Dumnezeu, pe care necredinciosii iubitori de avutii, cuprinsi de nebunie, il aruncasera legat de o piatra in adancurile marii; pentru aceasta, manastirea care l-a primit pe acela, impodobindu-se cu numele tau, cu multumire striga catre Domnul: Aliluia!

Icosul 9

Graiurile ritoricesti si cugetele inteleptilor nu pot a spune puterea ta, Mihaile, cum ai omorat intr-o singura noapte o suta optzeci si cinci dintre ostasii imparatului asirian Senaherim, ca sa se invete a nu mai huli numele Domnului; iar noi, cinstind sfanta ta ravna pentru slava Dumnezeului celui Adevarat, cu veselie iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, nebiruitule Voievod al ostirilor dreptmaritoare;
Bucura-te, spaima si umilirea ostirilor raucredincioase;
Bucura-te, ca sadesti dreapta credinta a cinstirii lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca dezradacinezi eresurile si schismele pierzatoare de suflet;
Bucura-te, ca de multe ori ai intarit pe campul de lupta pe binecredinciosii Macabei;
Bucura-te, ca ai pierdut chiar in templu pe Iliodor, necredincioasa capetenie a lui Antioh;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 10

Ajutor tare fii celor ce vor sa se mantuiasca, Arhistrategule al lui Dumnezeu, izbavindu-ne si pazindu-ne de necazuri si de nevoi, inca si de oamenii rai si de pacatele noastre, ca noi, inaintand in credinta, nadejdea si dragostea catre Hristos, cu bucurie pentru ocrotirea ta preaminunata multumind, sa strigam Stapanului ingerilor si al oamenilor: Aliluia!

Icosul 10

Zid esti oamenilor credinciosi, Arhistrategule al lui Dumnezeu, si stalp tare in luptele cu vrajmasii vazuti si nevazuti; pentru aceasta, izbaviti fiind prin tine din cursele diavolilor, cu inima si gura multumitoare iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, nebiruitule luptator impotriva vrajmasilor credintei si a celor ce se impotrivesc Sfintei Biserici;
Bucura-te, neobositule impreuna-luptator cu smeritii inainte-vestitori ai Evangheliei;
Bucura-te, ca pe cei ce stau intru intunericul necredintei ii luminezi cu lumina credintei in Hristos;
Bucura-te, ca povatuiesti pe calea adevarului si a pocaintei pe cei innebuniti de intelepciunea cea mincinoasa;
Bucura-te, infricosatule mustrator al celor ce iau numele lui Dumnezeu in desert;
Bucura-te, purtatorule de fulgere, pedepsitor al celor ce nebuneste batjocoresc tainele sfintei credinte;
Bucurase, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 11

Toata cantarea de lauda se biruieste de multimea minunilor tale, Arhistrategule al lui Dumnezeu, ca savarsite sunt de tine nu doar in Ceruri si pe pamant, ci si in beznele celor mai de dedesubt, unde ai legat pe sarpele cel din adancuri cu legaturile puterii Domnului, ca toti cei izbaviti de rautatea lui sa binecuvanteze pe Stapanul Cerurilor si al pamantului, strigand: Aliluia !

Icosul 11

Slujitor minunat al adevarului si curatiei cinstirii lui Dumnezeu te-ai aratat, Arhistrategule, cand, mai inainte vazand mestesugurile duhului intunericului, l-ai oprit cu numele lui Dumnezeu, ca sa nu indrazneasca a scoate la iveala trupul ascuns al raposatului povatuitor al lui Israel, Moise, ca sa nu fie cinstit ca Dumnezeu de fiii lui Israel cei robiti simturilor; pentru aceasta, cinstind acum praznicul tau cel frumos luminat, multumind strigam tie:
Bucura-te, ca ai pazit intre iudei curatia cunoasterii lui Dumnezeu, in zilele Vechiului Legamant;
Bucura-te, ca ai dezradacinat de multe ori neghinele ratacirii in zilele Harului adus de Hristos;
Bucura-te, ca ai pierdut oracolele si idolii neamurilor;
Bucura-te, ca intaresti pe crestinii nevoitori si purtatori de chinuri;
Bucura-te, ca umpli cu puterea harului dumnezeiesc pe cei neputinciosi cu duhul;
Bucura-te, ca imbraci cu armele credintei pe cei slabanogiti cu trupul;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 12

Har din ceruri cere de la Dumnezeu, Mihaile, pentru noi, cei ce cantam intru lauda preacinstitului tau nume, ca umbriti fiind de ocrotirea ta, sa traim in toata evlavia si curatia, pana ce, dezlegati fiind prin moarte din legaturile trupului, sa ne invrednicim sa stam dinaintea Scaunului de foc al imparatului Slavei si sa strigam cu cetele ingeresti: Aliluia !

Icosul 12

Cantand feluritele tale minuni, Mihaile, lucrate spre mantuirea noastra, il rugam pe Domnul si Stapanul tuturor ca duhul ravnei pentru Slava lui Dumnezeu, care este intru tine, sa nu se imputineze vreodata in noi, cei ce strigam tie unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce la vremea potrivita asezi in chip preaminunat la locuri de cinste pe robii credinciosi ai lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce arunci in chip nevazut din inaltimea puterii si slavei pe cei nerusinati si nevrednici;
Bucura-te, care vei aduna pe cei alesi din cele patru colturi ale pamantului;
Bucura-te, prin care, la porunca lui Dumnezeu, cei pacatosi vor fi predati focului vesnic;
Bucura-te, prin care satana cu ingerii lui vor fi ferecati pe veci in iad;
Bucura-te, prin care dreptii se salasluiesc in chip preaslavit in locasurile Tatalui Ceresc;
Bucura-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile ceresti!

Condacul 13

O, prea minunatule intai-statator al arhanghelilor si al ingerilor, primeste, pentru preaminunata ta slujire spre mantuirea neamului omenesc, glasul de lauda si de multumire pe care il inaltam spre tine, si, ca unul ce esti plin de puterea lui Dumnezeu, acoperane cu aripile tale cele nematerialnice de toti vrajmasii vazuti si nevazuti, ca sa strigam pururea Domnului, Celui ce te-a proslavit si S-a proslavit prin tine: Aliluia !

Acest Condac se repeta de 3 ori, apoi se zic din nou Icosul intai si Condacul intai.
Dupa care se citeste aceasta rugaciune:

Rugaciune catre Sfantul Arhanghel Mihail

Sfinte si mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintai intre ingeri stai dinaintea Treimii celei negraite, sprijinul si pazitorul neamului omenesc, care ai zdrobit in Ceruri cu ostile tale capul prea-trufasului diavol si rusinezi pururea pe pamant rautatea si viclenia lui, a tine alergam cu credinta si ne rugam tie cu dragoste: fii pavaza nestricata si coif tare Sfintei Biserici si neamului nostru dreptcredincios, pazindu-ne cu spada ta purtatoare de fulgere de toti vrajmasii vazuti si nevazuti.

Nu ne lasa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fara ajutorul si ocrotirea ta, pe cei ce laudam astazi sfantul tau nume. Iata ca, desi mult gresiti suntem, nu voim sa pierim intru faradelegile noastre, ci sa ne intoarcem la Domnul, ca sa ne calauzeasca spre lucruri bune. Lumineaza mintile noastre cu lumina fetei lui Dumnezeu, care straluceste totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la aratare, ca sa putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, buna si desavarsita, in ceea ce ne priveste, si sa cunoastem toate cate se cuvine noua sa le facem si cate sa le trecem cu vederea si sa le parasim. Intareste-ne cu harul Domnului vointa slaba si dorirea lipsita de vlaga, ca intarindu-ne in legea Domnului, sa incetam a ne mai primejdui cu cugetele pamantesti si cu poftele trupesti, aplecandu-ne, dupa asemanarea copiilor lipsiti de minte, catre frumusetile degraba pieritoare ale lumii acesteia si uitand in chip nesabuit cele vesnice si ceresti de dragul celor stricacioase si pamantesti.

Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevaratei pocainte, intristarea cea nefatarnica dupa Dumnezeu si zdrobirea pentru pacatele noastre, ca zilele ce ne-au mai ramas din aceasta viata trecatoare sa le cheltuim nu spre placerea simturilor si hranirea patimilor noastre, ci intru indreptarea cu lacrimi de credinta si zdrobire a inimii, cu nevointele curatiei si cu bineplacutele fapte ale milostivirii.

Iar cand se va apropia ceasul sfarsitului nostru, al slobozirii din legaturile acestui trup pieritor, nu ne lasa pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fara de aparare impotriva duhurilor rautatii care sunt in vazduhuri si obisnuiesc a impiedica urcusul sufletului omenesc la cele de Sus, ca paziti fiind prin tine, fara impiedicare sa ajungem in salasurile prea-slavite ale Raiului, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.

Si invrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn si Stapan, si cazand cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinsi de bucurie si umilinta sa strigam: slava Tie, Preaiubitul nostru Mantuitor, Care pentru preamulta dragoste pe care o ai fata de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe ingerii Tai ca sa slujeasca mantuirii noastre! Amin !

Acatistul Sf.Arhanghel Gavriil

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa obisnuitul inceput, se zice:

Condacul 1

Ca pe un crainic mare al voii Celui-Preainalt si ca pe o calauza binecuvantata a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vietii si al invierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, si inchinamu-ne credinciosiei tale ca unei icoane ceresti a slujirii celei fara de preget, strigandu-ti tie cu glasul evlaviei dreptmaritoare: Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Icosul 1

Cu cei sapte sfinti ingeri care vad fata lui Dumnezeu si duc rugaciunile dreptilor dinaintea Tronului ceresc tu intru mare cinste te numeri si fara de istov te ostenesti sa ne aduci noua, celor in trup vietuitori, vestile randuielilor si milelor de sus, temeluind nadejdea mantuirii dupa care toata firea suspina, drept care si noi, cunoscand prin tine puterea lui Dumnezeu, ca de un foc al credintei ne aprindem de ingereasca ta lumina si cu grai cucernic te agraim, zicand:
Bucura-te, cel ce-n fata Domnului cu cinste sezi;
Bucura-te, proslavire care nu te-mputinezi;
Bucura-te, glas de taina al ostirilor de sus;
Bucura-te, ca prin tine s-a vestit Hristos Iisus;
Bucura-te, ca Fecioarei dinainte i-ai statut;
Bucura-te, logofatul Celui fara de-nceput;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 2

Inaintea celor vazute si cu trup daruite, a fost voia lui Dumnezeu sa le aduca in fiinta pe cele nevazute si slobode de trup, ca pe o ostire slujitoare, sa vegheze cerurile si pamantul, smerite Sfatului de Taina al Sfintei Treimi, Careia si noi ne inchinam si-I aducem slava in tot ceasul, dupa pilda ingerestilor cete, intru cuminecarea duhului cantand: Aliluia!

Icosul 2

Iar ingerului care s-a trufit, voind sa troneze pe norii cerului si asemenea lui Dumnezeu sa imparateasca, osanda i s-a facut razvratirea lui si-n beznele adancului a fost alungat. Si tu martor esti, Gavriile Voievoade, al dreptatii ce s-a facut in cer, prin sabia de foc a lui Mihail, cu care dimpreuna esti cinstit. De aceea si noi, ravnitori a urma tie si ingerescului Sobor, rugamu-te sa ne fii intru toate luminator si sa porti la Domnul rugaciunile celor ce cu inima curata iti graiesc tie unele ca acestea:
Bucura-te, puritate niciodata intinata;
Bucura-te, maretie ce-n smerenie se arata;
Bucura-te, ca prin tine mantuirea s-a vestit;
Bucura-te, cel de turma credinciosilor cinstit;
Bucura-te, Voievoade al Soborului ceresc;
Bucura-te, aripi repezi, care nu mai prididesc;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 3

Doamne, Cel ce ai pus pe cele vazute in paza celor nevazute si ne-ai luminat noua, celor cazuti in pacat, calea izbavirii, din vechime si pana la plinirea Legii in har si in adevar, si care pana la sfarsitul veacurilor ne-ai trimis noua Mangaietor, infiindu-ne milei Tale celei bogate, primeste prinosul rugaciunilor noastre si de masura cea ingereasca invredniceste-ne pe noi, cei ce glas inaltam catre Tine, zicand: Aliluia !

Icosul 3

Lui Daniil proorocul vedenie i s-a aratat despre sfarsitul veacurilor si glas de sus a poruncit lui Gavriil, Arhanghelul talmacitor al tainelor dumnezeiesti, sa-i talcuiasca vedenia, spre vesnica pomenire. Iar acela, cu chip de om infatisandu-se, seninele i le-a deslusit, zicand: "Ia aminte, fiul omului!". Dinaintea aceluia si noi ne cutremuram, ca Daniil odinioara, si cinstire ii aducem ca unui sol ceresc, graind catre dansul, intr-un duh si cu un glas:
Bucura-te, stralucire care nu mai inserezi;
Bucura-te, parga noua a edenicei amiezi;
Bucura-te, cel prin care Daniil vazu departe;
Bucura-te, ca prin tine harul Duhului se-mparte;
Bucura-te, ca vestit-ai calea prin Ioan deschisa;
Bucura-te, ca slujit-ai Evanghelia promisa;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 4

Unul si acelasi a descoperit Sfintei Ana ca va naste la batranetele ei. Unul si acelasi a hranit-o in Templu pe Fecioara cea intre toate aleasa. Unul si acelasi l-a incredintat pe Zaharia ca Elisabeta va naste pe Ioan, Inaintemergatorul, care ingerul Pustiei se va numi. Unul si acelasi a binevestit Mariei, zicand: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Duhul Sfant Se va pogora peste tine si puterea Celui-Preainalt te va umbri. Vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui-Preainalt se va chema". Iar noi acestea stiindu-le si cu credinta marturisindu-le, pe Dumnezeu il preamarim pentru toate, strigand: Aliluia !

Icosul 4

Si auzind Fecioara cuvantul ingerului Gavriil, si crezand nesmintit ca la Dumnezeu toate sunt cu putinta, s-a smerit voii celei de sus, incuviintandu-se zamislirii fara de samanta si nasterii fara de stricaciune, prin care ne-a venit mantuirea cea dintru inceput fagaduita. Iar noi, cautand a urma in credinta celei ce a zis: "Fie mie dupa cuvantul tau!", laolalta lui Dumnezeu ne plecam si binevestitorului Sau ii graim, iarasi si iarasi:
Bucura-te, bucuria minunatelor pliniri;
Bucura-te, caier tainic al cucernicei iubiri;
Bucura-te, care noaptea o prefaci in zori de lume;
Bucura-te, care-ntaiul l-ai spus Domnului pe nume;
Bucura-te, ca primita fuse a cerului solie;
Bucura-te ca Maria zise preasmerita:"Fie!";
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 5

Preamarit esti, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, Cel ce pentru mantuirea noastra Te-ai intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si Te-ai facut om. Si ai indurat pentru noi patima, rastignire si moarte, iar a treia zi ai inviat din morti, facandu-te temei si arvuna dumnezeiasca a invierii celei de obste. De aceea noi, necurmat, dimpreuna cu ingerii si cu sfintii din ceruri, slava iti inaltam si zicem: Aliluia !

Icosul 5

Dupa cuvantul Arhanghelului, Fecioara a zamislit de la Duhul Sfant si a nascut pe Mantuitorul si Lumina lumii, pe Hristos, Rasaritul cel de Sus, intru Care iubirea si puterea Sfintei Treimi ni s-au aratat noua intregi, in veac si in vecii vecilor. Iara noi, pe Dumnezeu cel in Treime slavindu-L, nici pe minunat crainicul Sau nu-l uitam, ci cu cinste il pomenim, graindu-i intru dreptate:
Bucura-te, crainicia Rasaritului cel mare;
Bucura-te, ingereasca voii voilor strigare;
Bucura-te, ca prin tine harul Domnului se-arata;
Bucura-te, vrednicie cu nimic asemanata;
Bucura-te, fulger tainic intre ceruri si pamant;
Bucura-te, partasia plinatatii-ntru Cuvant;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 6

Ferice de cei ce, in trup fiind, viata ingereasca duc! Ca Dumnezeu, in purtarea Lui de grija, trimite pe ingerii Sai sa ne ocroteasca si sa ne pilduiasca intru curatie si credinciosie, ca sa ne invrednicim noi, lucrandu-ne desavarsirea, de imparatia cea mai dinainte pregatita noua, unde insine vom fi ca ingerii lui Dumnezeu in cer, si chiar mai presus de ingeri chemati. Deci Ziditorului vazutelor si nevazutelor sa-I aducem prinos fara de prihana inimile noastre si cu rost de sfintenie sa zicem: Aliluia !

Icosul 6

Cel ce pe Fecioara mai dinainte o vestise de nasterea lui Hristos, fericind-o ca pe o lamura a lumii, ce mai presus de ingeri s-a ridicat, acelasi a strigat celei pline de dar: "Preacurata Fecioara, bucura-te, si iarasi zic: bucurate, caci Fiul tau a inviat a treia zi din mormant. Lumineaza-te, lumineaza-te, Noule Ierusalime, ca slava Domnului peste tine a rasarit. Salta, salta de-acum si te bucura, Sioane, iar tu, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, veseleste-te intru invierea Celui nascut al tau!". Acestuia, care bucuria cea mare a vestit-o oarecand, sa-i strigam si noi, cu aceeasi bucurie:
Bucura-te, ca strigat-ai celei doldora de dar;
Bucura-te, indulcitorul feciorescului amar;
Bucura-te, mangaierea Nascatoarei de Hristos;
Bucura-te, purtatorul ingerescului prinos;
Bucura-te, cu intregul nevazutelor alai;
Bucura-te, care-n ceruri intreita slava dai;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 7

O, minunat alai ingeresc, care-n ceruri aduci neincetat intreita slavire, zicand: "Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Savaot. Pline-s cerul si pamantul de marirea Sa!", iar asupra lumii, porunca lui Dumnezeu plinind-o, in chip tainic veghezi si de toata dreptatea te bucuri, fii pururea insotitor plin de bunatate al neamului nostru si tot sufletul crestinesc lumineaza-l pe calea rugaciunii, a dragostei si a osardiei slujitoare, ca una sa fim cu totii intru Hristos si rapiti in bucuria Duhului sa zicem: Aliluia!

Icosul 7

Sfantului Arhanghel Gavriil, cu Mihail intaistatator al Soborului Puterilor ceresti celor fara de trup, cuvine-se sa-i aducem cinstire si sa urmam dreptatii lui, asemenea parintilor nostri, pe care din neam in neam i-a calauzit, de la patriarhi si prooroci pana la Maica Domnului si de la Apostoli pana la sfintii cei mai aproape de noi. De aceea, sa nu prididim a ne ruga in tot locul si in toata vremea, iar acum mai cu inflacarare sa glasuim catre el:
Bucura-te, a ingerimii frunte binecuvantata;
Bucura-te, duh ce-n chipul omenimii se arata;
Bucura-te, care ai adus Nascatoarei imn din cer;
Bucura-te, ca si sfintii ajutorul tau il cer;
Bucura-te, ca din piatra bun izvor ai izvodit;
Bucura-te, darnicia crestinescului zenit;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 8

Rugaciunile noastre primindu-le, Sfinte Voievoade Gavriil, ca pe o umila ofranda poarta-le dinaintea Dumnezeului celui viu si adauga-le lor puterea ta mijlocitoare, ca noi la tine nadajduim si la tot ajutorul ingeresc pe care Dumnezeu l-a randuit oamenilor, dupa bunatatea si intelepciunea Lui. In genunchi cersind indurare pentru putinatatea si neputintele noastre, dumnezeiestii Pronii ne incredintam intregi, cu sufletele si cu trupurile deopotriva, si, laolalta cu cetele ceresti, Dumnezeului Ostirilor celor de sus indelung ii cantam: Aliluia!

Icosul 8

Preafericit esti tu, Gavriile, slujitorule al Dreptatii si Milei prisositoare, care faci cunoscute oamenilor hotararile vointei dumnezeiesti si stai pururea gata, cu tot Soborul cel intraripat, sa plinesti poruncile Celui Vechi de Zile! Pentru aceasta, crestinii te cinstesc si te lauda, si binenadajduiesc in sprijinul tau, iar noi, nevrednicii, in ceasul acesta numele tau cel plin de putere il chemam, strigandu-ti din tot sufletul si din tot cugetul nostru unele ca acestea:
Bucura-te, ducatorul rugaciunilor la cer;
Bucura-te, incredintare despre cele ce nu pier;
Bucura-te, ca cetit-ai in vedenii de profet;
Bucura-te, stralumina pogorata-n Nazaret;
Bucura-te, ca lui Iosif deslusire i-ai adus;
Bucura-te, ca Maria zamislit-a pe Iisus;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 9

Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru, in fel si chip a fost vestit oamenilor inca din vechime, prin ingeri si prooroci. Iar Gavriil, ingerescul Voievod, fruntea vestitorilor a fost, si pavaza cereasca Fecioarei din Nazaret, si straja dumnezeiescului Mire. Si toate intocmai au fost precum le-a grait, la vremea de Dumnezeu harazita, ca sa se intareasca credinta cea ravnitoare si nadejdea celor ce au strigat si striga: Aliluia!

Icosul 9

Intru totul vrednic de lauda esti, Sfinte Voievoade Gavriil, ca tie ti-au fost incredintate mai inainte tainele Sfatului dumnezeiesc si crainic ales ai fost dintre miriade de ingeri, dara de lumina facand intre cer si pamant, ca si prin aceasta sa se preamareasca Treimea cea Sfanta si de grija purtatoare, caci slava Stapanului si in ravna slugii straluceste. Drept care si noi, cu infiorata cucernicie, cuvinte precum acestea din darul Cuvantului iti graim:
Bucura-te, maiestatea cerului inflacarata;
Bucura-te, care-n slava precum vulturul dai roata;
Bucura-te, stralucire care soarele-l intreci;
Bucura-te, destainarea tainuitelor poteci;
Bucura-te, ascultare fara preget si clintire;
Bucura-te, ca prieten esti al vesnicului Mire;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 10

O, Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Facatorul tuturor celor vazute si nevazute, Cel ce vesnicesti intre ostiri fara de numar si dupa Care toate se cer, de la rasarit pana la apus si de pe pamant pana in tarii, ca Tu esti viata si rostul si plinatatea lor, da-ne si noua duh sarguitor si limbi ca de foc, sa preamarim acum si pururea numele Tau cel sfant, si randuielile Tale fara gres sa le pazim, si cu ingerii sa-ti cantam inmiit: Aliluia!

Icosul 10

Ce fericire si cinste poate fi mai mare decat aceea de a contempla fara de vreme slava cea neapropiata a Sfintei Treimi si de a sluji Vointei dumnezeiesti celei una si atoateoranduitoare, din care cele de sus si cele de jos isi au fiinta lor? In fericirea si in cinstea aceasta aflandu-te, Gavriile Voievoade, cum nu te-am ferici si nu te-am cinsti noi, cei ce ne ostenim in trup spre imparatia cea fara de sfarsit a lui Dumnezeu si nadajduim la tine cu nadejde mare, ca sa ne fii noua tainic sprijinitor pe calea cea stramta a mantuirii? Drept care iara si iara cuvios iti graim:
Bucura-te, sarguinta de cand lumea lucratoare;
Bucura-te, ca iubirea din adancuri te dogoare;
Bucura-te, marturia hotaratelor soroace;
Bucura-te, ca prin tine voia Domnului se face;
Bucura-te, ca Treimea o contempli indeaproape;
Bucura-te, bucurie care nu ne mai incape;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 11

Dumnezeu cel Unul si intreit, cu intelepciunea Lui cea neajunsa, ostire slujitoare a randuit in cer, miriade de miriade, si toate cele vazute prin cele nevazute tainic se pazesc. Cutremura-te, omule, si masura ingereasca agoniseste-ti tie, ca Dumnezeu, in bunatatea Sa fara de seaman si in nemarginita Lui darnicie, la desavarsirea fapturii dintru inceput te-a chemat, ca inger nefiind, cu ingerii sa te intreci, intru smerita ascultare, si cu ei laolalta sa canti Celui de trei ori Sfant: Aliluia!

Icosul 11

Aducand noi multamita si slava Celui ce ingerii Si-i trimite din inalt, pe tine, trimisule fara de trup care in chip de om te-ai aratat odinioara, ca un de mai inainte crainic al lui Hristos, vestind celor alesi mantuirea ce avea sa vie si pazindu-i pe ei de toata urgia potrivnicului, cu bucurie te cinstim, putere sfanta si sfintitoare, si-i fericim pe cei laolalta cu tine, iar gurile noastre se umplu de lauda ta, zicand:
Bucura-te, care-n ceruri intreita-nalti cantare;
Bucura-te, a celor sfinte straja marturisitoare;
Bucura-te, cel ce-n cinste esti cu Mihail de-o seama;
Bucura-te, leac angelic de-ndoiala si de teama;
Bucura-te, care-n nume porti a cerului tarie;
Bucura-te, bogoslovul veacului ce va sa vie;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 12

Neinserata este slava si fara de margini mila Domnului si Dumnezeului nostru, iubirea Lui peste toti si peste toate ca un cort se intinde, iar caile cele ascunse ale lucrarii Lui ce minte ingereasca sau omeneasca poate in de tot sa le cuprinda? De cine ne vom teme, dara, cand cu noi este Dumnezeu? Ascultati, neamuri, si preamariti Preasfanta Treime cea deofiinta si nedespartita, pe Tatal si pe Fiul si pe Duhul Sfant, cu fara de numarul ostirilor celor de sus laolalta cantand: Aliluia !

Icosul 12

In minunata si infricosata vedenie a celor de pe urma, la ruperea celei de-a saptea peceti, vazut-a Sfantul Ioan Bogoslovul pe cei sapte ingeri care stau dinaintea Celui-Preainalt si care au sa sufle pe rand in trambitele Dreptatii, vestind plinirea celor ce trebuie sa fie. Deci si noi, nevrednicii, infricosandu-ne pana mai este vreme si pocaindu-ne de atata intuneric de pacate, celui desavarsit intru slujire, glas inaltand, sa-i cantam cu inmultita nadejde:
Bucura-te, proslavire a treimicului Sfat;
Bucura-te, al voii sfinte mesager intraripat;
Bucura-te, ajutorul celor ce spre ceruri striga;
Bucura-te, ca-ntre ingeri si-ntre oameni esti veriga;
Bucura-te, infricosata beznelor de jos certare;
Bucura-te, ca masura esti a ravnei slujitoare;
Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 13

O, Gavriile, Arhanghel al luminii line, care celor de demult le-ai deslusit calea si le-ai vestit soroacele, care neincetat veghezi peste fata pamantului prin dumnezeiasca randuiala, care la sfarsitul veacurilor cu Dreptul Judecator vei fi la innoirea lumii, cerceteaza-ne si pe noi, nevrednicii veacului acestuia, si pazeste-ne de vrajmasii nostri vazuti si nevazuti, de tagma lui Irod si de tagma Satanei, ca sa nu ne smintim si sa nu ne pierdem, ci sa dobandim si noi cetatenia Ierusalimului ceresc, unde laolalta cu ingerii si cu sfintii sa vesnicim cantand: Aliluia!

Condacul acesta se repeta de trei ori, dupa care se zic iarasi Icosul intai si Condacul intai.

Apoi rugaciunea:

Rugaciune catre Sfantul Arhanghel Gavriil

O, Sfinte Arhanghele Gavriil, desavarsit lucratorule, care cu numele si cu fapta marturisesti puterea Celui-Preainalt, catre putinatatea omeneasca apleaca-te cu ingaduinta, si vegheaza-ne in ceasul rugaciunii noastre, si calauzeste-ne spre implinirea a toata dreptatea, cu multimea harurilor anume incredintate tie, ca noi in puternicul tau ajutor cutezam a nadajdui si ascultatoarei tale slujiri urmatori nazuim a ne face.

Tu pe oameni cercetandu-i din neam in neam, cu bunele si cu relele noastre ne stii; de aceea te rugam sa fii rabdator cu nedesavarsirile noastre, sprijinindu-ne ca de rele sa ne lepadam, iar intru cele bune sa sporim, caci de indreptarea omului scris este ca si ingerii se bucura. Deci pricina de bucurie inlesneste-ne sa fim Puterilor ceresti celor fara de trup, peste care Dumnezeu fruntas te-a randuit, Voievod intre Voievozii cei de sus. Fii bucuria noastra si invredniceste-ne sa fim bucuria ta, ca intru Domnul bucuriei duhovniceste sa ne veselim.

Rugaciunile noastre du-le la Dumnezeu cu iutimea aripilor tale si de vestirea ta mantuitoare nu ne lipsi pe noi, Binevestitorule, ca pe unii ce nadajduim cu ravna duhului sa biruim neputintele cele trupesti si ingerilor asemanatori sa ne facem, ca dimpreuna cu ostirile ceresti si cu cetele dreptilor, spre imparatia luminii celei neinserate catand, din tot sufletul si cu tot cugetul nostru sa aducem multamita, lauda si inchinaciune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Treimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sf.M.Mc.Nichita Gotul

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Condacul 1

Infrumusetat fiind cu minunata numire, ai aratat-o pe aceasta adeverita in chip stralucit prin patimire, Mare mucenice Nichita. Pentru aceasta, fiind impodobit cu diadema biruintei, nu inceta, cu rugaciunile tale, a ocroti pe cei ce-ti striga: Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta !

Icosul 1

Ingerii cu oamenii cantare de biruinta aduc tie neincetat, mult-patimitorule Nichita, ca muceniceste nevoindu-te pe pamantul romanesc, ai castigat semn vesnic de biruinta, cu impreuna-lucrarea harului, pentru care si auzi acestea:

Bucura-te, rabdatorule de chinuri preamarit;
Bucura-te, purtatorule de cununa mult vestit;
Bucura-te, certarea necredintei gotice;
Bucura-te, lauda Bisericii noastre apostolice;
Bucura-te, casa de Dumnezeu cladita a virtutilor crestinesti;
Bucura-te, salas preasfintit de daruri mucenicesti;
Bucura-te, ca inaintea ucigasilor tirani ai stat;
Bucura-te, ca in chinuri tare te-ai aratat;
Bucura-te, cel prin care inselarea se nimiceste;
Bucura-te, cel prin care Ziditorul se proslaveste;
Bucura-te, sfesnic al tariei nestramutate;
Bucura-te, arzator al rautatii idolatre;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta !

Condacul 2

Viata curata si imbunatatita, dupa vrednicie ai dus, prin faptele bunei credinte, Nichita, si, odraslind ca o floare cu bun miros in mijlocul necuratiei paganilor, ai facut sa inceteze inselaciunea cea urat mirositoare a celor ce nu stiau sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Cu stralucirea cea luminata a cerestii cunostinte luminandu-ti sufletul si inima, ca un ostas al lui Hristos, ai urat sfatul celor molipsiti de pacat, precum zice David, mult patimitorule Nichita; pentru aceasta strigam tie acestea:

Bucura-te, stalpul rabdarii in suferinte;
Bucura-te, caderea relei credinte;
Bucura-te, ca ai urmat lupta mucenicilor;
Bucura-te, ca ai rusinat nebunia paganilor;
Bucura-te, ca ai lepadat cu dumnezeiesc cuget desertaciunea lumeasca;
Bucura-te, cel ce ai trecut prin mucenicie catre slava cereasca;
Bucura-te, ca marturisirea credintei de la Fericitul episcop Teofil ai invatat-o;
Bucura-te, ca vrajmasia necredinciosilor fata de Dumnezeu, la pamant ai surpat-o;
Bucura-te, izvor al darurilor neimputinat;
Bucura-te, al barbatiei dreptar prea adevarat;
Bucura-te, floarea cea sadita de Hristos pe pamantul nostru stramosesc;
Bucura-te, steaua care ai luminat cu stralucirea credintei pe strabunii neamului romanesc;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 3

Primind din cer putere prin Crucea lui Hristos, te-ai aratat voievod vestit, intelepte Nichita, ca nu te-ai increzut in cai, nici in arma pamanteasca, nici in carul de razboi, ci in harul lui Dumnezeu, Caruia si canti: Aliluia!

Icosul 3

Avand simtirile sufletului tau intraripate catre Hristos Mantuitorul, mucenice Nichita, ai respins cu tarie desertaciunea nedumnezeirii paganilor, cu gura de Dumnezeu cuvantatoare; pentru aceasta auzi de la noi:

Bucura-te, cel ce ai dispretuit lumea cea cazuta in pacat;
Bucura-te, cel ce jertfele idolesti le-ai scuipat;
Bucura-te, ca ai aratat puterea Mantuitorului;
Bucura-te, ai calcat mandria stapanitorului;
Bucura-te, biruinta preavestita a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, sabie nevazuta impotriva tiranului necredincios;
Bucura-te, ca te-ai salasluit impreuna cu ostile mucenicilor;
Bucura-te, ca te veselesti impreuna cu cetele dreptilor;
Bucura-te, cel prin care de primejdii ne izbavim;
Bucura-te, cel prin care har dumnezeiesc primim;
Bucura-te, cel ce n-ai tinut seama de vrednicia ostaseasca;
Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de marire in ostirea cereasca;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 4

Plin fiind de ravna pentru adevar, Nichita, ai urat oastea cea de jos si ai ostasit lui Hristos, luand, precum este scris, toata intrarmarea Duhului, strigand cu vrednicie: Aliluia!

Icosul 4

Ai fost adus legat inaintea tiranilor, mucenice, chemarea ta cu barbatie vestind, si ai marturisit numele lui Hristos in fata judecatorilor nedreptatii, Nichita, veselindu-te. Pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:

Bucura-te, dumnezeiesc voievod nebiruit;
Bucura-te, purtator de cununa preacinstit;
Bucura-te, floarea cea aleasa a credintei in Iisus;
Bucura-te, comoara imparatiei celei de sus;
Bucura-te, gura de Dumnezeu invatata a tainelor crestinesti;
Bucura-te, limba de Dumnezeu purtatoare a indurarii dumnezeiesti;
Bucura-te, ca la chinuri dureroase ai fost dat;
Bucura-te, ca arderea cuptorului ai rabdat;
Bucura-te, ca acum impreuna cu mucenicii in slava locuiesti;
Bucura-te, ca esti partas impreuna cu toti Sfintii de bunatatile ceresti;
Bucura-te, mireasma dragostei de cele vesnice;
Bucura-te, schimbarea nebuniei celei potrivnice;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 5

Statuilor celor neinsufletite ale relei-cinstiri nevrand sa jertfesti, Nichita, ca un intelept, ti-a fost biciuit foarte tare trupul si din rautate ai fost inchis in temnita, pe care insa ai facut-o palat luminos lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 5

Tare te-ai aratat mai intai in razboaie, dar mai apoi mai tare, Patimitorule, in luptele muceniciei si ai ranit pe vechiul vrajmas cu ranile tale mucenicesti, pentru care auzi de la toti asa:
Bucura-te, cel ce L-ai marturisit pe Hristos;
Bucura-te, cel ce ai lepadat momirile ighemonului celui mincinos;
Bucura-te, diamant nepretuit al rabdarii in nevointe;
Bucura-te, aur de mult pret al dreptei credinte;
Bucura-te, cel stralucit cu lumina cunostintei de Dumnezeu;
Bucura-te, cel mistuit in suflet de dorul Domnului tau;
Bucura-te, ca ai fost ars cu cruzime in cuptor;
Bucura-te, ca ai fost incununat cu cununa de invingator;
Bucura-te, stea decat stelele mai stralucitoare;
Bucura-te, luminator care rasfrangi razele vesnicului Soare;
Bucura-te, cel ce pe dusmanii Crucii i-ai biruit;
Bucura-te, ca in chinuri pe Hristos L-ai slavit;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 6

Slava lumii intru nimic ai socotit-o, viteazule voievod Nichita, si ocara lui Hristos ai purtat in trupul tau prin har, ca ai mers pe urmele Lui, strigand : Aliluia!

Icosul 6

Prin cuvintele tale, pe care Mangaietorul Duh ti le dadea sa le graiesti cu multa intelepciune, Nichita, cu buna credinta ai rusinat cugetarea cea fara de minte a necredinciosului stapanitor Atanaric; pentru aceasta, cu intelegere iti strigam:

Bucura-te, nicovala curajului in patimire;
Bucura-te, piatra bunei statornicii in marturisire;
Bucura-te, cel ce, asemeni lui David, ai aratat ca demoni sunt zeii paganilor;
Bucura-te, caderea nelegiuitilor si a vrajmasilor;
Bucura-te, oglinda preastralucitoare a rabdarii celei nesfaramate;
Bucura-te, cununa impodobita cu aur a vietuirii curate;
Bucura-te, ca pe drumul muceniciei te-ai incumetat;
Bucura-te, ca mostenitor al Edenului te-ai aratat;
Bucura-te, al lui Hristos urmator si purtator de Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce ai patimit de la gotii pagani, impreuna cu Sfantul Sava de la Buzau;
Bucura-te, gradina florilor duhovnicesti ale virtutilor crestine;
Bucura-te, faclie purtatoare de lumina pentru cei ce cu evlavie vin catre tine;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 7

Fiind biciuit, Mucenice Nichita, nu te tanguiai ca patimeai, ci pe Dumnezeu Il slaveai, bucurandu-te, si strigai luminat: O, nelegiuitilor, eu sunt ucenic al lui Hristos, al Celui ce izvoraste nepatimire din cinstita Sa Patima, celor ce striga : Aliluia!

Icosul 7

Ascultand de legea cea purtatoare de viata a lui Dumnezeu, ai rabdat nebunia celor fara de lege si te-ai sfintit pe tine insuti ca o jertfa bineplacuta lui Dumnezeu, in arena muceniciei, Nichita, sfintind pe cei ce striga :
Bucura-te, jertfa credintei celei bune;
Bucura-te, slava Bisericii strabune;
Bucura-te, chip al bunei statornicii sufletesti;
Bucura-te, palat al adevaratei barbatii duhovnicesti;
Bucura-te, cel ce arati minte intreaga marturisind adevarul cu staruinta;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat iscusit cu fapta, patimind pentru credinta;
Bucura-te, ca inselaciunea si slava lumii le-ai trecut cu vederea;
Bucura-te, ca mintea spre vederea frumusetilor ceresti ti-ai pregatit-o cu privegherea;
Bucura-te, lucrarea vietii celei indumnezeite;
Bucura-te, odor al desfatarii celei sfinte;
Bucura-te, cel prin care Stapanul Hristos este laudat;
Bucura-te, cel prin care diavolul este cu totul alungat;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 8

Aratandu-te insuti lucrator de semne si minuni preamari, de nevointe purtatoare de biruinta si de lupte neobisnuite, in vremea muceniciei tale celei neclintite, Nichita, pe cei necredinciosi i-ai uimit, iar pe cei credinciosi i-ai incredintat a striga: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul fiind impodobit cu stralucirea cea in chip de fulger a marturisirii tale, Nichita, prin ravna bunei-credinte, ai intrat in focul cel neacoperit al cuptorului si in el ai facut cenusa inselaciunea; pentru care iti strigam:

Bucura-te, buna mireasma a credinciosilor;
Bucura-te, purtator de faclie al muritorilor;
Bucura-te, iubitor al Imparatiei celei nesfarsite;
Bucura-te, primitor al slavei celei desavarsite;
Bucura-te, partas al bunatatilor Duhului;
Bucura-te, daruitor duhovnicesc din darurile Harului;
Bucura-te, ca in lume cu mult curaj te-ai luptat;
Bucura-te, ca in locasurile ceresti acum ai intrat;
Bucura-te, ca porti numirea biruintei celei nemincinoase;
Bucura-te, salas al bucuriei nespuse si nestricacioase;
Bucura-te, partas la viata veacului ce va sa fie;
Bucura-te, cel ce ne aduci si noua neasteptata bucurie;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 9

Arzand cinstirea idolilor cea stricatoare de suflet, prin arderea ta de foc in cuptor, Mucenice Nichita, ai picurat in chip tainic roua cea sfanta a harului in inimile credinciosilor, care impreuna cu tine striga fara tacere: Aliluia!

Icosul 9

Cu statornicie curajoasa ai stat in mijlocul cuptorului aprins, Nichita, caci focul Mangaietorului s-a facut tie racorire si roua; pentru aceasta cei ce te-au vazut cu mare glas strigau:
Bucura-te, cunoscator al credintei celei drepte;
Bucura-te, lucrator al vietuirii celei bune si intelepte;
Bucura-te, salas stralucit al intelegerii duhovnicesti;
Bucura-te, psaltire dumnezeiasca de cantari mucenicesti;
Bucura-te, cel ce in cuptor ai fost cercat si mai mult decat aurul ai stralucit;
Bucura-te, ca rasplata patimitorilor ai ravnit;
Bucura-te, ca basmele gotilor le-ai adus la tacere;
Bucura-te, ca pazind Legea lui Hristos, ai vestit-o cu putere;
Bucura-te, cel ce ai taiat glasul cel semet al ateilor;
Bucura-te, ca ai dezradacinat cinstirea cea pierzatoare a zeilor;
Bucura-te, cel ce ai fugit de cursele inselatoare ale acestui veac trecator;
Bucura-te, ca ai trecut la ceruri in caruta de foc a patimirii, ca un biruitor;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 10

Cununa nemuririi din cer ai primit-o, ars in foc savarsindu-ti nevointele si te-ai apropiat in chip stralucit de racorirea cea nemarginita, o, Nichita, unde, bucurandu-te impreuna cu cetele Mucenicilor, strigi : Aliluia!

Icosul 10

Cinstitul tau trup, ca pe al unui muritor de rand l-au aruncat barbatii cei varsatori de sange, dar in chip minunat s-a facut cunoscut printr-o stea cereasca prietenului tau Marian, care striga tie, mult-patimitorule, cu veselie:

Bucura-te, pilda de neclintita rabdare;
Bucura-te, sfesnic al nepatimirii, cu raze ca de soare;
Bucura-te, cel ce izvorasti tamaduiri celor neputinciosi;
Bucura-te, cel ce imparti harisme celor credinciosi;
Bucura-te, ca ai risipit seceta nestiintei;
Bucura-te, ca ai umilit pe slujitorii necredintei;
Bucura-te, lauda tuturor ortodocsilor crestini;
Bucura-te, ocrotitorul celor ce vietuiesc printre straini;
Bucura-te, cel ce prin osteneli ai supus patimile trupului;
Bucura-te, cel ce prin rugaciuni te-ai facut salas al harului;
Bucura-te, cu cei 26 de mucenici goti, patimitori pentru Hristos;
Bucura-te, impreuna cu Sfantul Sava si cu Ierarhul Teofil cel drept-credincios;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 11

Purtatorule de chinuri, cu cantari de biruinta si cu miruri inconjurand sfantul tau trup binecredinciosul Marian, l-a adus in cetatea Mopsuestiei, ca pe o comoara cereasca a harului pentru cei ce striga: Aliluia!

Icosul 11

Potrivit numelui tau stralucind in lupta muceniciei, ai primit de la Dumnezeu rasplata biruintei, si ai fost stralucit cu lumina cea neinserata a indumnezeirii, preafericite Nichita, luminand pe cei ce striga:

Bucura-te, chipul statorniciei depline;
Bucura-te, pilda bunei indrazniri crestine;
Bucura-te, salasul cugetului vitejesc;
Bucura-te, ostasul Imparatului ceresc;
Bucura-te, ca lumina vietii tale a stralucit inaintea tuturor;
Bucura-te, ca vazandu-te, oamenii slaveau pe obstescul Ziditor;
Bucura-te, ca prin foc te-ai adus jertfa ca o ardere de tot;
Bucura-te, ca prin mucenicie ai chemat la Hristos tot poporul got;
Bucura-te, cel prin care primim vesti de bucurie;
Bucura-te, a credintei neclintita marturie;
Bucura-te, partas al desfatarii celei ce va sa vina;
Bucura-te, raza dumnezeiestii straluciri de lumina;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 12

Imbogatindu-te cu darul minunilor, Mucenice Nichita, ca un preabun ostas al lui Hristos, vindeci boli grele, izbavesti din primejdii si feresti de necazuri pe cei ce cu credinta tare se sarguiesc la biserica ta si striga: Aliluia!

Icosul 12

Psalmodiind intru cei de sus cantarea cea nesfarsita, impreuna cu toti Sfintii, Nichita, neincetat roaga cu indraznire pe Imparatul a toate, ca sa ne invrednicim de viata cea mai buna noi, cei ce cu credinta strigam:

Bucura-te, inspirat cantaret al harului;
Bucura-te, ca vadesti armonia Duhului;
Bucura-te, preabun luptator si vestit purtator de biruinta;
Bucura-te, mucenice de mii de ori biruitor prin credinta;
Bucura-te, lauda cea indreptatita a Bisericii Rasaritului;
Bucura-te, preamare cantare de biruinta a adevarului;
Bucura-te, ca rauri de minuni noua ne izvorasti;
Bucura-te, ca toata lucrarea demonilor o zadarnicesti;
Bucura-te, al credinciosilor ocrotitor neadormit;
Bucura-te, aparator al nostru neclintit;
Bucura-te, cel prin care bolile sunt vindecate;
Bucura-te, cel prin care patimile sunt alungate;
Bucura-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinta!

Condacul 13

O, Mucenice Nichita, voievod cu nume de biruinta, invingatorule al inselaciunii, purtatorule de biruinta, primeste cantarea aceasta, adusa din buze intinate, mult-patimitorule, si izbaveste cu solirile tale de focul gheenei pe cei ce striga: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori, apoi iarasi icosul 1 si condacul 1.

Acatistul Sf.Haralambie

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele:
Condacul 1:
Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie, doresc sa-ti aduc cantari de lauda, dar ma simt nevrednic si cu imputinarea graiului omenesc, iar tu, care porti nume intocmai cu darul dat de la Preaputernicul Dumnezeu a fi luminator de bucurie, lumineaza-mi cugetul si da putere graiului meu ca intru bucurie laude sa-ti aduc tie: Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

Icosul 1:
A cinsti caruntetele tale cele adanci si sfinte, bine este, deoarece intru vechimea varstei si a sfinteniei tale te ai aratat viteaz rabdator tuturor chinuri lor ce ai suferit de la pagani. Tu ai inmultit ceata mucenicilor, tu ai adaugat numarul apostolilor si al propovaduitorilor lui Iisus Hristos. Tie dar se cuvine, dupa vrednicie, sa-ti cante toti ortodocsii crestini unele ca acestea:
Bucura-te, vrednicule si bunule intre arhierei Haralambie;
Bucura-te, cel ce ai sfintit si ai cinstit batranetile;
Bucura-te, podoaba arhiereilor si luminatorul cetatii Magnesiei;
Bucura-te, invatatorul cuvantului lui Dumnezeu spre calea mantuirii;
Bucura-te, povatuitorul cel bun care ai aratat paganilor calea mantuirii;
Bucura-te, stralucitorul cel drept care ai indemnat la credinta duhurile tiranilor;
Bucura-te, mucenice, cel ce ai adus la credinta adevarata pe cei necredinciosi;
Bucura-te, cel ce ai adus la pocainta sufleteasca pe cei pacatosi;
Bucura-te, urmator al apostolilor si al proorocilor celor luminati de Duhul Sfant;
Bucura-te, purtatorule de chinuri Haralambie, care ai dat sfaturi bune prin cuvant;
Bucura-te, ca tu ai indepartat ratacirile paganilor;
Bucura-te, ca tu ai luminat nedumerirea credinciosilor;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 2-lea:
Vazand, Sfinte Mucenice Haralambie, ca prin chinurile tale ai dobandit viata cea cereasca si vesnica de la viata cea vremelnica, vazand ca tu ai primit cu bucurie de la Stapanul lumii dreapta credinta sa o imparti celor ce asculta cuvintele lui Hristos, s-au indemnat binecredinciosii a-ti aduce tie lauda de multumire si a canta lui Dumnezeu intr-un glas: Aliluia!
Icosul la 2-lea:
Vlasuind popoarele ca tu esti luminat, prin puterea dumnezeiasca cu lumina cunostintei adevarului, au cunoscut totodata ca si faptele tale cele sufletesti sunt spre mantuirea neamului omenesc; pentru ca ai stat ca un adevarat ostas marturisitor al lui Hristos si propovaduitor al invataturii Sale. De aceea, ca pe o piatra neclintita a credintei aratandu-te binecredinciosilor, acestia au venit sa-ti cante tie:
Bucura-te, rabdatorule de chinuri ce ai suferit de la pagani;
Bucura-te, mangaietorule, ca prin rabdarea ta ai facut intre ei minuni;
Bucura-te, cel ce te-ai chinuit pentru dragostea lui
Hristos; Bucura-te, cel ce te-ai jertfit in lume ca un adevarat credincios;
Bucura-te, mostenitorul vietii celei vesnice;
Bucura-te, propovaduitorul credintei, bunule mucenice;
Bucura-te, ca prin pedeapsa trupului ai dobandit fericirea raiului;
Bucura-te, ca prin smerenia sufletului ai biruit osanda iadului;
Bucura-te, cel ce ai suferit pe trupul tau piroanele paganilor;
Bucura-te, cel ce prin rabdarea ta ai dobandit pocainta oamenilor;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat biruitor vrajmasilor;
Bucura-te, cel ce prin minunile tale ai adus veselie credinciosilor;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 3-lea:
De intelegerea dumnezeirii sufletul tau fiind luminat, ca un adevarat viteaz al Mantuitorului Hristos ai stat, pentru ca ai raspuns inchinatorului de idoli Luchian ighemonul, ca tu asculti numai de dreptele si mantuitoarele porunci ale imparatului Hristos, iar nu de idolii cei fara de suflet care duc poporul la pierzare; pentru aceea binecredinciosii au venit cu indoita umilinta cantand impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Iesind glas de bucurie din gura crestinilor, cand au vazut ca nu ti sa intamplat nici o durere trupeasca prin despuierea trupului tau, ce ai suferit de la acel tiran, au adeverit totodata ca scaparea si izbavirea ta este venita prin puterea Mantuitorului lumii, pentru ca in numele Sau ai suferit acele pedepse fara vreo vatamare. Pentru aceea binecredinciosii cu umilinta aduc tie aceste cantari:
Bucura-te, cel ce prin puterea dumnezeiasca ai departat durerea trupeasca;
Bucura-te, cel ce ai biruit pe tiranii care au indraznit sa te chinuiasca;
Bucura-te, ca tu ai primit in loc de odihna chinurile celor ce te chinuiau;
Bucura-te, logodnicul tuturor mucenicilor;
Bucura-te, vorbitorule cu ingerii si prieten al apostolilor;
Bucura-te, cel ce ai inaltat crucea credinciosilor;
Bucura-te, cel ce ai luminat cugetul pacatosilor;
Bucura-te, stalpul cel tare pe care sa sprijinit credinta;
Bucura-te, pomul cel plin de rod prin care sa dobandit credinta;
Bucura-te, izbavitorule de ciuma si de foamete;
Bucura-te, tamaduitorule de rani si boli; Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 4-lea:
Zicand ostasii si toti slujitorii ighemonului catre mai marii poporului ca tu ai dorit mai mult necinstea osandei in loc de cinste, iar carligele cu care ei te chinuiau s-au tocit cu totul si numai au zgariat trupul tau fara al fi vatamat intru nimica, toti s-au mirat intre ei de rabdarea chinuirii tale; iar binecredinciosii, slavind pe Dumnezeu pentru facerile Sale de bine, s-au silit al canta Lui: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Aratandu-se mai tiran unul dintre capeteniile paganilor intre ostasii cei ce te chinuiau, dreptule mucenice, si vazand ca nicidecum n-ai capatat vreo vatamare trupeasca din osanda la care erai supus, a indraznit acel tiran cu batjocura a smulge carligele din mana chinuitorilor si pornindu-se iute cu manie a sfasia mai cu putere trupul tau, indata a venit urgia dumnezeiasca asupra lui, caci i s-au taiat mainile de la coate, stand spanzurate de trupul tau, si cazand la pamant, cerea zadarnic ajutor ighemonului, iar tot poporul graia catre tine unele ca acestea:
Bucura-te, minunea cea adevarata a credinciosilor;
Bucura-te, cel ce ai dat infranare pacatosilor;
Bucur a-te, ingrozitorul semetiei osanditorului;
Bucura-te, cel ce ai potolit gandul rau al vrajmasului;
Bucura-te, ca ai biruit pe cel nelegiuit;
Bucura-te, ca ai smerit pe cel nesocotit;
Bucura-te, bucuria minunilor tale;
Bucura-te, veselia chinurilor tale;
Bucura-te, propovaduitorul adevarului;
Bucura-te, luminatorul cugetului;
Bucura-te, parintele celor smeriti;
Bucura-te, mijlocitorul celor pocaiti;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 5-lea:
Cand a vazut poporul ca si ighemonului Luchian i sa intors gura la ceafa, pentru ca a indraznit a scuipa fata ta cea sfanta, toata cetatea Magnesiei sa spaimantat de o minune ca aceasta si intr-un glas se ruga tie sa o mantuiesti, iar binecredinciosii cantau lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Laudandu-se numele tau, Haralambie, in toata cetatea Magnesiei si in Asia, pentru ca mai apoi, dupa rugaciunile tale catre Dumnezeu ai dat tamaduire ighemonului Luchian si tiranului Luciu, care si-au cerut iertare de greselile lor si s-au pocait, indata au alergat multi din popor la credinta cea adevarata si, botezandu-se in numele Sfintei Treimi, au grait intr-un glas: "Mare este Dumnezeul milelor si al indurarilor"; pentru aceasta aducem tie aceste cantari:
Bucura-te, cel ce ai adus la credinta pe impotrivitori;
Bucura-te, cel ce ai fost lor tamaduitor;
Bucura-te, minunatule intre sfinti care ai facut pepagani a se boteza;
Bucura-te, duhovnicescule parinte, care ai adus peoameni prin botez a se lumina;
Bucura-te, cel ce te ai invrednicit pe bolnavi a tamadui;
Bucura-te, cel ce te-ai silit pe pacatosi a milui;
Bucura-te, cel ce ai dat schiopilor si ologilor insanatosire;
Bucura-te, cel ce ai vindecat de orbire;
Bucura-te, ca tu pe cei intinati de pacate i-ai curatit;
Bucura-te, ca tu pe diavoli i-ai izgonit;
Bucura-te, ca, prin rugaciunile tale, mortii au inviat;
Bucura-te, ca, prin suferintele tale, darul sfinteniei ai castigat;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 6-lea:
Marturisind insusi ighemonul despre minunile tale catre Sever imparatul, acesta sa maniat foarte asupra idolilor lui, pentru ca n-au putut sta impotriva acelor minuni; iar tu, ca un biruitor asupra lor, prin statornica ta credinta, ai castigat nemarginite daruri ceresti. Pentru aceea, o laudatule sfinte, primeste multumirea binecredinciosilor care cu bucurie canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Noua si infricosatoare minune ai savarsit, sfinte, cand ai fost din nou chinuit de tirani dupa porunca lui Sever, pentru ca, primind cu veselie piroanele batute peste tot trupul tau si fiind tras de barba si asezat pe un cal ca sa te duca de la Magnesia la Antiohia, la cincisprezece stadii in cale, prin gura calului glas mare sa auzit, blestemand pe slugile diavolului ca sa te dezlege de legaturile cu care erai cuprins; pentru aceea tot poporul canta tie:
Bucura-te, stralucite arhiereule, pentru noua rabdare de chinuri ce ai avut;
Bucura-te, mucenicule sfinte, pentru noua minune ce ai savarsit;
Bucura-te, parinte, ca prin gura calului pentru tine sa vorbit;
Bucura-te, sfinte ca, sezand pe cal, l-ai imblanzit;
Bucura-te, ca tu pe toti trimisii lui Sever i-ai umilit;
Bucura-te, ca tu pe slujitorii diavolului i-ai ingrozit;
Bucura-te, cel ce ai stins vapaia tiranilor;
Bucura-te, cel ce ai ingrozit furia ucigasilor;
Bucura-te, ca toate chinurile tale ce ai primit s-au potolit;
Bucura-te, cel ce ca un trandafir cu multa mireasma ai inflorit;
Bucura-te, parinte, cel ce ca om multa osanda ai patimit;
Bucura-te, sfinte, cel ce ca un viteaz toate aceste chinuri le-ai biruit;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 7-lea:
Ostasii lui Sever, vazand minunile tale cele puternice, n-au indraznit sa te mai chinuiasca si pe cale cu liniste te au dus la Antiohia ca sa implineasca porunca. Acolo Sever, cu diavoleasca pornire sa infuriat iar asupra ta, dand porunca sa-ti infiga o frigare arsa in piept. Multa lor osteneala cu nimic nu tea vatamat, pentru ca focul sa stins si oamenii cei imparatesti au ostenit. De aceea, o, preaputernice sfinte, impreuna cu tine cantam lui Dumnezeu cu umilinta: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
In furia lui, pierzand Sever rabdarea, daca a vazut el insusi aceasta minune, a cercat cu viclenie a te imblanzi si a te cerceta cu ce putere faci aceste minuni. Iar el, luand de la tine raspuns, ca in credinta lui Hristos Dumnezeu nadajduiesti, tea ispitit a cere sa inviezi mortii si sa izbavesti pe cei stapaniti de diavoli.
Atunci tu, dreptule parinte, primind dar si putere de la Dumnezeu, ai aratat in fata acestui necredincios inca o minune, caci pe mortul ce ti l-a adus l-ai inviat, pe cel stapanit de diavol l-ai izbavit si insusi satana sa inspaimantat si a iesit din om, strigand catre tine, cu rugaminte, ca sa nul chinuiesti fara de vreme. Pentru aceasta tot poporul cu umilinta canta tie unele ca acestea:
Bucura-te, mare mucenice Haralambie, facatorule de minuni;
Bucura-te, mare mucenice sfinte, izbavitorule de nebuni;
Bucura-te, cel ce pe diavol din om cu un singur cuvant l-ai izgonit;
Bucura-te, cel ce pe satana pe loc tu l-ai zdrobit;
Bucura-te, ca insusi el a dat glas de rugaminte, mar turisindu-te pe tine om dumnezeiesc;
Bucura-te, ca tu cu aceste minuni ai rusinat pe Sever si pe Crips eparhul de neamul idolesc;
Bucura-te, ca insusi imparatul Sever, vazand acea minune a zis: "Mare este Dumnezeul crestinilor";
Bucura-te, ca tu ai facut atunci pe multi din popor a crede in Hristos-Dumnezeul milelor si al puterilor;
Bucura-te, izbavitorule de tot soiul de necazuri si boli;
Bucura-te, ca tu toate viclesugurile si pornirile diavolului omori;
Bucura-te, ca insisi ingerii ceresti te numesc alesul lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca toti crestinii pamantesti cinstesc numele tau;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 8-lea:
A rasarit lumina cea adevarata a cunostintei celei sufletesti din rodul ostenelilor tale, Haralambie, care ai fost osandit cu multe feluri de chinuri si toate le-ai biruit prin credinta ta cea puternica catre Dumnezeu. Acea lumina indata sa raspandit peste inchinatorii la idoli si, multi din acestia, crezand in numele Sfintei Treimi, s-au botezat in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Pentru aceea, laudand noi vrednicia ta cea sufleteasca si impreuna cu tine cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Imparatul Sever, socotind mai apoi ca tu faci cu farmece acele minuni, ti-a poruncit sa jertfesti idolilor lui pentru ca sa te scape de grozavele sale chinuri. Tu, ca un om dumnezeiesc, cunoscand ratacirea sa, ai raspuns ca pe cat trupul tau se zdrobeste cu bataile, pe atat se bucura intru tine duhul tau. Atunci Sever, maniindu-se, din nou a poruncit sa te omoare, batandu-te cu pietre si arzand cu faclii aprinse barba si obrazul tau. Tu, cu vitejia cea sufleteasca, ai intors focul asupra slujitorilor imparatului si i-ai parlit pe ei. Pentru aceasta noi crestinii cu bucurie cantam tie aceste cantari:
Bucura-te, dumnezeiescule sfinte, care ai biruit a lui Sever ratacire;
Bucura-te, bunule parinte, care ai raspuns lui cu milostivire;
Bucura-te, cel ce ai primit pedepse grele in loc de odihna trupeasca;
Bucura-te, cel ce ai socotit bataile drept bucurie sufleteasca;
Bucura-te, viteazule ostas, care ai indreptat focul asupra dusmanilor tai;
Bucura-te, vrednicule sutas, care ai scapat trupul tau de tiranii cei rai;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un stalp neclintit bisericii lui Hristos;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat ca un sfesnic pururea luminos;
Bucura-te, intelepte mucenice care ai risipit intunecarea idolilor;
Bucura-te, stralucite Haralambie care ai potolit durerea pacatosilor;
Bucura-te, comoara cea nepretuita a cerestilor cununi;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 9-lea:
Trecand, bunule parinte, fara vreo vatamare trupeasca acele chinuri ce ti-au dat paginii, ai dobandit prin aceasta lauda tuturor apostolilor si bucuria mucenicilor, caci te-ai invrednicit a fi cu ei partas dumnezeiestii cununi prin care sa intarit neamul crestinesc. Pentru aceea, o laudatule sfinte, primeste de la noi lauda de multumire, ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Ucigasul si nelegiuitul Sever, intelegand mai la urma ca puterea si minunile tale sunt venite de la Hristos, Mantuitorul lumii, a indraznit dimpreuna cu slujitorii sai a carti si a huli chiar impotriva lui Dumnezeu. Atunci, pentru o asemenea cutezare, a venit asupra lor aratare cereasca, pentru ca pamantul sa cutremurat si fulgere si trasnete au cuprins pe Sever si pe Crisp, eparhul sau, ca sa cunoasca puterea lui Dumnezeu. Pentru aceea indraznim si te rugam, sfinte mare mucenice Haralambie, fii aparatorul nostru de toate primejdiile si ne intareste si pe noi in credinta Sfintei Treimi, ca sa nu cadem in primejdia paganilor. Asa, sfinte mare mucenice, mijloceste catre Dumnezeu ca sa ne miluiasca dupa mare mila Sa, pentru ca sa putem canta unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce ai dobandit puterea minunilor tale de la Mantuitorul;
Bucura-te, cel ce ai avut marirea faptelor tale de la Ziditorul;
Bucura-te, cel ce intru Hristos te-ai jertfit, si intru El te-ai sfintit;
Bucura-te, cel ce intru Domnul te-ai intarit si prin El ai biruit;
Bucura-te, ca pe tiranii tai i-ai osandit, ca sa te cunoasca de om dumnezeiesc:
Bucura-te, ca pe dusmanii tai i-ai umilit, ca sa te cinsteasca de parinte sufletesc;
Bucura-te, ca prin tine sa innoit izvorul bunatatilor si al indurarilor;
Bucura-te, ca prin tine sa vestit pomul milelor si al dreptatilor;
Bucura-te, ca insusi Sever imparatul si Crisp eparhul te-au rugat sai scapi de pedeapsa lui Dumnezeu trimisa lor;
Bucura-te, ca imparatul si eparhul au laudat credinta crestinilor;
Bucura-te, cel ce ai primit dumnezeiesti daruri pentru crestini;
Bucura-te, cel ce ai primit bunatati pentru pamanteni;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 10-lea:
Fierbinti au fost rugaciunile tale catre Dumnezeu, dreptule mucenice, pentru ca, mijlocind pentru iertarea si tamaduirea dusmanilor tai, Sever imparatul si Crisp ispravnicul, i-ai scapat pe ei din osanda in care erau cazuti si, slobozindu-i in pace, le-ai dat sfatuire buna ca sa nu mai greseasca. Drept aceea, cunoscand si noi pacatosii facerile tale de bine, bunule sfinte, venim catre tine cu umilinta si te rugam sa ne izbavesti din toate nevoile si necazurile, pentru ca, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Harul dumnezeiesc a fost asupra ta, laudatule parinte, pentru ca, invrednicindu-te a aduce la credinta cea adevarata pe fiica imparatului Sever, anume Galini, ea insasi a stat marturisitoare si propovaduitoare bunatatilor ceresti si a indemnat pe tatal ei sa se lepede de tirania paganatatii, ca sa dobandeasca intru Hristos milostivirea bunatatii. Pentru aceasta, o laudatule sfinte, primeste de la noi cu bucurie ati a-duce aceste cantari:
Bucura-te, cel ce prin rugaciunile tale ai scapat de la pedeapsa pe vrajmasii tai;
Bucura-te, cel ce prin mijlocirile tale ai slobozit in pace pe cei ce erau in nevoi;
Bucura-te, cel ce i-ai sfatuit pe ei ca sa nu mai greseasca;
Bucura-te, cel ce i-ai indemnat pe ei ca sa se pocaiasca;
Bucura-te, ca tu ai adus la adevarata credinta pe fiica imparatului Sever, anume Galini;
Bucura-te, ca tu ai intarit a ei cunostinta si ai invatat-o in Domnul a se povatui;
Bucura-te, ca ea insasi a indemnat pe tatal ei sa se lepede de tirania paganatatii;
Bucura-te, ca tot ea la chemat la Hristos, ca sa castige milostivirea bunatatii;
Bucura-te, cel ce ai luminat cugetul celor intunecati;
Bucura-te, cel ce ai dobandit pocainta celor desteptati;
Bucura-te, viata care ai odraslit pentru intarirea neamului crestinesc;
Bucura-te, roada prin care ai primit harul dumnezeiesc pentru tamaduirea neamului omenesc;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 11-lea:
In vis vazand fiica imparatului Sever ca ea sedea intr-o gradina cu pomi bine-mirositori si cu fantani infrumusetate si tot prin vis vazand ca pe tatal ei si pe Crisp ispravnicul ia gonit de acolo pazitorul gradinii, a alergat cu grabire la tine, bunule parinte, rugandu-te ca sai talcuiesti acel vis. Iar tu, ca un izvor al cunostintei, pretuind ravna cea adevarata a binecredincioasei fiice a imparatului, indata i-ai dat povatuirea cea sufleteasca, caci ai numit gradina raiul dreptilor si pazitorul raiului ai socotit ca este insusi Hristos, caci Ł1 a asezat in rai pe cei credinciosi si a izgonit de acolo pe cei necredinciosi. Pentru aceea, noi cu umilinta cantam Lui: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Trecand treizeci de zile de la infricosatoarea pedepsire primita de la Dumnezeu, imparatul sa razvratit iarasi impotriva lui Hristos, Dumnezeul pe care insusi il marturisise. Chemandu-te dupa aceea ca sa jertfesti idolilor lui spre a scapa de pedeapsa sa, ai stat vitejeste impotrivitor paganatatii sale, caci i-ai raspuns ca mari si nepricepute sunt cuvintele sale. Atunci el, maniindu-se din nou, ti-a pus spre batjocura frau si zabale in gura si tea tras prin toata cetatea ca si cum ai fi fost o fiinta fara grai. Iar tu, mucenicule sfinte, facand rugi catre Dumnezeu, ai scapat si din aceasta. Pentru aceea noi cei binecredinciosi aducem cu multumire lauda biruintei tale si ti cantam intr-un glas unele ca acestea: Bucura-te, talcuitorul visului credincioasei intru Hristos;
Bucura-te, propovaduitorul raiului celui frumos;
Bucura-te, viteazule impotrivitor cuvintelor paganesti;
Bucura-te, dreptule mangaietor sfaturilor sufletesti;
Bucura-te, ca tu ai intarit in credinta pe Galini fiica imparatului, de a sfaramat idolii cei turnati;
Bucura-te, ca prin tine sa risipit necuviinta slujitorilor idolesti celor inradacinati;
Bucura-te, ca insasi Galini a infruntat pe tatal ei de la inchinarea paganatatii;
Bucura-te, ca insasi ea a imbratisat si a aparat neamul crestinesc;
Bucura-te, ca ai lasat spre pomenire fapte duhovnicesti;
Bucura-te, ca ai dobandit spre rasplatire dragoste ingereasca;
Bucura-te, sfinte parinte, de roada bunatatilor tale;
Bucura-te, cuviosule mucenice, de faptele minunilor tale;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 12-lea:
Sezand tu, stralucitule sfinte, rezemat de stalpul cel uscat al casei vaduvei, unde te-a trimis Sever, ca sa fii pus spre batjocura, ai aratat acolo inca o minune, caci stalpul acela, inverzind, a infrunzit si a facut atatea ramuri incat a acoperit casa. Atunci vaduva, cunoscand puterea cea dumnezeiasca, a cazut la picioarele tale inchinandu-se si zicandu-ti sa mergi de la casa ei, caci este nevrednica sa fii aproape de ea. Iar tu, minunatiile parinte, raspunzand cu blandete sa nu se teama, ci sa creada in Domnul ca este foarte milostiv si laudat, ai indoit dupa aceea minunile tale, caci a doua zi acel pom a inflorit si a rodit, iar vecinii vaduvei, vazand asemenea minune, s-au mirat foarte. Si vaduva, intarindu-se in credinta, dupa ravna sa si, cunoscand ca acele minuni le-ai facut cu darul si puterea Mantuitorului Hristos, indata sa botezat in numele Sfintei Treimi, izbavindu-se de toate rautatile sale. Pentru aceea toti drept-slavitorii crestini vin cu bucurie, sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Psalmul lui David cu bucurie l-ai cantat, sfinte, cand erai dus la locul osandei, spre pierzare, ca sa ti se taie capul, dupa porunca lui Sever, ca sa nu mai abati pe pagani din ratacirea de care erau cuprinsi si asa ai zis in cale: "Mila si judecata Ta voi canta Tie, Doamne; canta-voi si voi merge cu pricepere, in cale fara prihana, cand vei veni catre mine". Iar catre sfarsit, ridicand ochii si mainile tale catre ceruri, ai multumit cu smerenie Dumnezeului milelor si al indurarilor pentru mantuirea ta, zicand: "Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta". Atunci cerurile deschi-zandu-se, Sa aratat Domnul puterilor cu multime de ingeri asupra ta si tea chemat pe tine in locasurile dreptilor ca pe un prieten iubit care ai fost chinuit in lume pentru dragostea Sa, dandu-ti totodata dar de tamaduire asupra celor ce vor cinsti in lume si vor praznui numele tau, ca sa fie scapati de toate bolile si nevoile lor, iar mai ales de napraznica boala a ciumei. Pentru aceea, o laudatule sfinte, primeste cu bucurie ati canta tie aceste cantari:
Bucura-te, stralucite arhiereule, ca ai inverzit si ai rodit stalpul cel uscat al vaduvei;
Bucura-te, stralucitule mucenice, ca ai potolit si aismerit pe paganul cel infuriat al cetatii;
Bucura-te, cel ce ai adus la credinta cea adevarata pe vaduva care traia in desfrau;
Bucura-te, cel ce ai adus la pocainta cea dorita pe pagana care era in nebunie;
Bucura-te, ca prin minunile tale ai desteptat in ea cuvantul adevarului;
Bucura-te, ca prin sfaturile tale ai castigat si asupra sa darul botezului;
Bucura-te, bunule sfinte, care ai savarsit in viata ta destule minuni;
Bucura-te, dreptule parinte, care ai mantuit multime de pagani prin chinurile tale;
Bucura-te, cel ce te-ai invrednicit a vedea cerurile deschise si frumusetea cea nemarginita a slavei dumnezeiesti;
Bucura-te, cel ce ai primit glasul Domnului puterilor si bucuria cea negraita a cetelor ceresti;
Bucura-te, comoara cea nepretuita cu care sa incununat cinstitul tau cap, cand sa taiat de pagani;
Bucura-te, podoaba cea neasteptata cu care sa imbracat maritul tau trup cand sa despartit de tirani;
Bucura-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 13-lea:
O, intru tot laudate Sfinte Hatalambie, primeste de la noi aceste cantari ce cu umilinta le aducem inaintea ta si ne izbaveste pe noi din toate nevoile si necazurile, ca un bun si ele oameni iubitor. Suntem nevrednici milostivirii tale pentru pacatele noastre cele multe si grele, pe care le savarsim in tot timpul vietii noastre si in tot ceasul. Cunoastem bunatatea ta cea mare, pe care o ai aratat asupra celor ce te cinstesc pe tine si asupra celor ce se pocaiesc cu credinta intru numele Domnului si nazuim cu fierbinti lacrimi, sa marturisim inaintea ta ca am gresit. De aceea ne rugam tie ca sa fii mijlocitorul nostru catre preaputernicul Dumnezeu pentru iertarea pacatelor noastre, pentru mantuirea noastra de toate bolile si de toate primejdiile si pentru intarirea noastra in credinta cea adevarata ca sa nu mai gresim. Asa, stralucite sfinte, rugamu-te pe tine ca sa ne a-peri pe noi de toate rautatile, dupa fagaduinta ta, caci toti te cinstim si praznuim numele tau, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori,
Apoi se zice Icosul 1: A cinsti caruntetile tale cele adanci si sfinte… si Condacul 1: Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie… si se face otpustul.

Acatistul Preacuviosilor stareti de la Optina

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa inceputul obisnuit se zice:
Condac 1
Alesi fiind de Dumnezeu din aceasta lume plina de desertaciuni, o, Cuviosilor parinti ai Optinei, ati ridicat cu evlavie crucea voastra si lui Hristos cu credinta I-ati urmat, si indrazneala in mijlocirea voastra inaintea Domnului ati capatat. Pentru aceasta, aducandu-va acum cu sarguinta rugaciune, cu dragoste strigam voua: Bucu-rati-va, Cuviosilor Parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Icos 1
Cautand din toata inima viata ingereasca monahala, ati lepadat toate patimile lumesti, inteleptilor intru Dumnezeu. Si in bratele Tatalui cu dragoste la Sihastria Optina ati venit, umbland pe calea cea stramta si plina de suferinte pana la sfarsitul petrecerii voastre pamantesti. Pentru aceasta, cantari de lauda va aducem, strigand:
Bucurati-va, alergare cu bucurie la chemarea Domnului;
Bucurati-va, urmatori lui Hristos cu toata dorinta;
Bucurati-va, luare pe umeri a crucii voastre;
Bucurati-va, iubire de Dumnezeu mai presus de toate cele din lume;
Bucurati-va, desavarsita lepadare de sine pentru Hristos;
Bucurati-va, mostenitori fericiti ai imparatiei Cerului;
Bucurati-va, Cuviosilor Parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 2
Vazand mrejele vrajmasului intinse ca un paienjenis in toata lumea, si simtind in adancul inimilor voastre ca de ele oamenii se izbavesc doar prin smerenie, in rugaciune fierbinte inaintea lui Dumnezeu va aruncati, strigand cu umilinta: Aliluia!
Icos 2
intelegand cu inima si cu mintea, ca prin faptele sale nimeni dintre cei vii nu se poate indreptati inaintea lui Dumnezeu, si tinand totdeauna inaintea ochilor vostri pacatele voastre, suvoaie de lacrimi doar de Domnul vazute n-ati incetat sa varsati. Si aducand lui Hristos pocainta sufletului, chipul Lui ni l-ati aratat noua, celor ce strigam:
Bucurati-va, pomenire de toata vremea a faradelegilor voastre;
Bucurati-va, primire de la Domnul a darului umilintei si lacrimilor;
Bucurati-va, cunoastere a fericirii ce vine in urma plangerii pentru pacate;
Bucurati-va, dobandire a smereniei prin neincetata parere de rau pentru pacate;
Bucurati-va, propovaduitori ai pocaintei pe pamant;
Bucurati-va, ca in cer sunteti mangaiati acum de catre Domnul;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac3
Incredintandu-va in puterea patimilor mantuitoare ale lui Hristos, sfintilor, cu nadejde nebiruita de mantuire, va socoteati mai rai decat toti oamenii si nevrednici de milostivire. Pentru aceasta cu multa smerenie si cu multumire pururea lui Dumnezeu ii strigati: Aliluia!
Icos3
Avand in inimile voastre darul dumnezeiesc al smeritei intelepciuni, ca niste adevarati ucenici ai lui Hristos, Care S-a smerit pana la moartea pe Cruce, socoteati ca nimica nevointele si ostenelile voastre. Si sporind in nevointe, indoit cresteati si cu smerenia, lucru de care minunandu-ne, strigam:
Bucurati-va, deprindere a ascultarii si smereniei de la Mantuitorul;
Bucurati-va, smerenie inaltata de catre Domnul Slavei;
Bucurati-va, castigare prin smerenie a nerautatii si blandetei;
Bucurati-va, dobandire prin smerita cugetare si defaimarea de sine a linistii sufletului;
Bucurati-va, alesi imbogatiti prin saracia cu duhul;
Bucurati-va, mostenitori ai imparatiei Cerului, celor saraci cu duhul gatita;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 4
Furtuna patimilor, ridicata de trup si de diavol, ati linistit-o, mintea stapana peste patimile pierzatoare cu postiri asezandu-o. Fiinta lui Hristos v-ati inchinat-o, cugetul l-ati stramtorat spre plinirea poruncilor si de harul lui Dumnezeu v-ati impartasit, raul binelui si trupul duhului le-ati supus, lui Hristos incepatorul nevointelor neincetand cantand: Aliluia!
Icos 4
Auzind cuvantul Domnului, ca imparatia Cerului se ia cu asalt si doar cei ce se silesc o dobandesc pe dansa, prin post, priveghere si rugaciune v-ati nevoit neincetat si trupul cu patimile le-ati rastignit pe Crucea lui Hristos, neabatut pazind randuielile monahale. Pentru aceasta va fericim:
Bucurati-va, purtare cu ravna a jugului bun al lui Hristos;
Bucurati-va, priveghere a inimii ce tine duhul nestins;
Bucurati-va, guri strajuite cu trezvie duhovniceasca;
Bucurati-va, supunere cu duhul a trupului, fara pierzatoarea mila de sine;
Bucurati-va, impletire a nevointei mintii cu ostenelile trupesti;
Bucurati-va, dobandire a sufletelor in rabdarea cea dupa Dumnezeu;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 5
Ca pe o arma nebiruita impotriva legiunilor diavolesti, numele purtator de lumina al lui Hristos neincetat cu credinta in inima l-ati purtat. Si primind izvorul vesnic al harului, ati urcat din putere in putere si foc la foc ati adaugat. Pentru aceasta, cu mintea curatita lui Dumnezeu ii cantati: Aliluia!
Icos 5
Vazandu-va neincetat neputinta, mantuitoarea si purtatoarea de har rugaciune a lui Iisus niciodata n-ati incetat sa o lucrati, si printr-insa primele rasariri ale patimilor le-ati taiat si uneltirile vrajmasului le-ati ars. in tacerea inimii, vorbirea in rugaciune cu Domnul tainic ati dobandit, si sfesnice vii facandu-va noua, celor ce mergem pe calea mantuirii, va strigam:
Bucurati-va, adancire in rugaciune a intregii voastre minti;
Bucurati-va, frangere de inima ce chemi pogorarea harului;
Bucurati-va, lepadare in vremea rugaciunii a cugetelor pamantesti;
Bucurati-va, chemare neincetata a numelui lui Iisus;

Bucurati-va, nevoitori de toata vremea ai rugaciunii inimii;
Bucurati-va, primire a cererilor voastre inaltate in numele Domnului;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 6
Stand cu inima in rugaciune inaintea Crucii Domnului Cel ce patimeste pentru pacatele omenesti, imbelsugate lacrimi ati varsat, Cuviosilor. Cu durerea inimii pentru pacatele voastre si mistuiti de o dragoste nespusa catre Rascumparatorul nostru, pana la sfarsitul vietii catre Dansul ati strigat: Aliluia!
Icos 6
Stralucind in inimile voastre lumina dragostei Dumnezeiesti, slava lumeasca si laudele desarte le-ati urat si le-ati dispretuit, iar ocarile din partea oamenilor si toate suferintele cu inima deschisa le-ati primit, impartasindu-va cu osardie de patimile lui Hristos. Prin aceasta chipul patimirii si rabdarii ne-ati aratat noua, celor care cu credinta strigam:
Bucurati-va, purtare in trupurile voastre a ranilor Domnului Iisus Hristos;
Bucurati-va, sorbire a ocarilor ca pe o bautura purificatoare;
Bucurati-va, indepartare cu toata inima de maririle pamantesti;
Bucurati-va, rugaciune cu dragoste pentru cei care va
Bucurati-va, iubire ce socotesti ca pe niste binefacatori pe cei ce te supara;
Bucurati-va, multumire neincetata adusa Milostivului Dumnezeu;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 7
Vazand dorinta voastra buna si osteneala neincetata pentru implinirea poruncilor Sale, Domnul Cel ce voieste ca tot omul sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina v-a luminat mintea ca sa intelegeti caile Sale si dreptatea Sa v-a invatat. Iar voi, cu inima invapaiata de har I-ati cantat pururea: Aliluia!
Icos 7
Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, caci mai bine decat carturarul ii inteleptesti pe robii Tai, care Te cauta din toata inima, si le deschizi ochii ca sa inteleaga minunile legii Tale. Drept aceea, pe Cuviosii Tai, Parintii nostri de la Optina, care neincetat poruncile Tale au pazit, si ne-au invatat a le iubi cu osardie, ii laudam cantand:
Bucurati-va, asezare in inima ca pe o mare comoara a cuvintelor lui Dumnezeu;
Bucurati-va, iubire din toata inima a caii poruncilor lui Dumnezeu;
Bucurati-va, ura trezvitoare fata de toata calea nedreptatii;
Bucurati-va, mers neabatut pe calea Domnului;
Bucurati-va, gatire netulburata a inimii in nevointa cea buna;
Bucurati-va, imbratisare a cuvantului lui Dumnezeu si aflare a pacii lui Hristos;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 8
Socotindu-va straini si calatori pe pamant, n-ati dorit sa dobanditi nimic din lucrurile pieritoare ale acestei lumi, ca sa nu fie inima voastra atrasa spre pamant. Ci doar de unul Dumnezeu sa se alipeasca, inaltandu-I cantare: Aliluia!
Icos 8
Toata impatimirea trupeasca care ne desparte de dragostea Domnului din tot sufletul ati respins-o, cautand doar cele ce sunt spre duhovnicesc folos. De bunurile vietii nu v-ati alipit inima si totdeauna cu dragoste pe Hristos urmand, toata nadejdea intr-insul v-ati pus-o, pentru care acum va laudam asa:
Bucurati-va, viata mutata la Domnul fara impatimire fata de lume;
Bucurati-va, lepadare de grijile lumesti pentru dulceata rugaciunii;
Bucurati-va, credinta neclintita ce tai imprejur grijile vietii;
Bucurati-va, saracie de buna voie si ascultare omora-toare a patimilor vatamatoare;
Bucurati-va, pazire cu sfintenie a fagaduintei monahale pentru saracia de buna voie;
Bucurati-va, taiere a voii ce v-a aratat adevarati ucenici ai lui Hristos;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 9
Toate rugaciunile voastre si toate puterile voastre pe altarul inchinarii, Cuviosilor, le-ati depus, ca sa aflati curatia inimii, fara de care, dupa cuvintele lui Hristos, nimeni nu va vedea pe Dumnezeu. Si de la Domnul pri-mindu-o, v-ati invrednicit in chip minunat a canta Sfintei Treimi impreuna cu dreptii: Aliluia!
Icos 9
Pornirile patimilor trupesti care lupta impotriva sufletului, cu post si rugaciune le-ati imblanzit, nelasand gandurile pacatoase sa va stapaneasca. Si de la Domnul Dumnezeu, singurul care are putere sa biruie cele ale firii, darul neprihanirii si isihiei ati primit, pentru care cantare de lauda acum va aducem:
Bucurati-va, smerenie ce atragi harul lui Dumnezeu in lupta impotriva patimilor;
Bucurati-va, iubire de osteneli si lipsuri ce lepezi odihna trupeasca;
Bucurati-va, vestejire prin post si privegheri a poftelor trupesti;
Bucurati-va, biruire a legilor firii cu puterea lui Hristos;
Bucurati-va, inchinare a trupurilor si sufletelor voas
tre ca jertfa fara prihana inaintea Domnului;
Bucurati-va, curatie a inimii ce vezi pe Domnul in fericirea vesnica;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 10
Vrand sa va mantuiti sufletele si sa va impartasiti de Viata vesnica, toate cugetele pamantesti si trecatoare le-ati trecut cu vederea, si Mantuitorului nostru, Care a dat ucenicilor Sai porunca cea mare a dragostei, cu fapta si adevarul I-ati urmat. Pentru aceasta, pe cei din jurul vostru cu dragoste invapaiata de har i-ati iubit, pe Tatal Ceresc al tuturor oamenilor chemandu-L: Aliluia!
Icos 10
Iubindu-i din tot sufletul pe cei din jurul vostru, imparatia Sfintei Treimi inlauntrul vostru ati aflat-o, si prin aceasta in inimile voastre focul dragostei lui Dumnezeu s-a pogorat. De acesta aprinzandu-va deplin, faptelor dragostei jertfa v-ati adus, primind acum de la noi cantare cu evlavie:
Bucurati-va, dragoste sfanta ce cuprinzi pe toti oamenii;
Bucurati-va, iubire insetata de mantuirea tuturor, care te faci tuturor toate;
Bucurati-va, suspin cu lacrimi pentru suferintele oamenilor;
Bucurati-va, liman si sprijin mangaietor al tuturor celor ce alearga la voi;
Bucurati-va, grabnic ajutor al tuturor celor ce va cheama cu credinta;
Bucurati-va, punere a sufletelor pentru aproapele;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac11
Cantare de lauda va aducem, Cuviosilor parinti ai Optinei, caci urmarindu-va calea pamanteasca cu adevarat ne-am invatat a umbla dupa dreptate. Fericiti sunteti, ca pentru dragostea lui Hristos v-ati nevoit si puterea vrajmasului ati rusinat, aratandu-le tuturor adevarata virtute, si dintru slava cereasca Domnului strigand: Aliluia!
Icos 11
Laudand nevointele voastre luminoase, Cuviosilor Parinti ai nostri de la Optina, va fericim ca pe niste minunati povatuitori ai monahilor. Iar acum impreuna-vorbitori cu ingerii v-ati aratat, si in cer inaintea tronului lui Dumnezeu stand, va rugati pentru noi, care cu dragoste va cantam:
Bucurati-va, ravnitori ai privegherii neincetate;
Bucurati-va, pastratori neadormiti ai focului din vatra inimii;
Bucurati-va, stalpi neclatinati ai ascultarii, care pe toate le-ati rabdat;
Bucurati-va, intrare prin multe suferinte in imparatia lui Dumnezeii;
Bucurati-va, cnipuri ale vietii monahale deopotriva in cinste cu ingerii;
Bucurati-va, robi credinciosi ai lui Dumnezeu si fii ai imparatului Ceresc;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 12
Darul harului Domnului pentru noi cerand, o fericitilor, cu dreptate va laudam. Ascultati suspinul nostru, nu treceti cu vederea lacrimile noastre. Rugati-l pe Domnul sa potoleasca patimile noastre cele cumplite, si plansul cel cu frangere de inima pentru pacate sa ne dea, ca din suflet curat si buze neintinate impreuna cu voi in rai sa-i cantam: Aliluia!
Icos 12
Cantare de lauda inaltandu-va, o, Cuviosilor, stim ca nu asteptati de la noi doar cantarea cea cu buzele, ci aflarea dupa pilda voastra a smereniei inimii si indreptarii vietii. Pentru aceasta, alergam la ajutorul vostru ca sa atingem limanul pocaintei, si cu dragoste ne nevoim, cantand:
Bucurati-va, aparatori ai celor care vietuiesc cucernic;
Bucurati-va, intarirea celor neputinciosi si orfanilor;
Bucurati-va, ajutor cu dumnezeiasca putere spre mantuirea celor ce va cheama;
Bucurati-va, izvoare de har care nasteti in care se pocaiesc lacrimi de mangaiere;
Bucurati-va, liturghisire a iubirii de oameni a Sfintei Treimi;
Bucurati-va, mijlocitori fierbinti inaintea Domnului pentru mantuirea noastra;
Bucurati-va, Cuviosilor parinti ai Optinei, luminosi purtatori ai harului staretiei!
Condac 13
O, preaslaviti drepti ai lui Hristos, Cuviosilor Parinti si Stareti, Moise, Antonie, Isaachie, Ilarion, Anatolie; Iosif si al doilea Isaachie, Leon, Macarie, Ambrozie, Varsanufie, al doilea Anatolie, Nectarie si Nicon, ca sapte stalpi si sapte luminatori ati stralucit in Sihastria de la Optina! Auziti aceasta rugaciune a noastra si pogorati-ne de la Hristos dar de smerenie si pomenire a mortii, sa ne izbaveasca cu harul Sau de tot raul si sa ne invredniceasca de sfarsit crestinesc pe toti care ii cantam Lui: Aliluia!
Acest condac se citeste de trei ori, iar apoi Icos 1 si Condac 1.
Rugaciune catre Preacuviosii Parinti si Stareti, care au stralucit la Sihastria Optina
O, mari drepti ai lui Dumnezeu, stalpi si luminatori ai Pamantului Rusiei, Preacuviosilor si Purtatorilor de Dumnezeu parinti ai nostri de la Optina, Leon, Macarie, Moise, Antonie, Ilarion, Ambrozie, Anatolie, Isaachie si Iosif, Varsanufie, Anatolie, Nectarie, Nicon si Isaachie, dupa porunca Evangheliei pe Domnul Dumnezeu din toata inima si din tot sufletul si din tot cugetul L-ati iubit si ca niste faclii de har purtatoare ati luminat intreg poporul spre mantuire.
Pentru aceasta, sub Acoperamantul Preasfintei Stapanei noastre Nascatoarea de Dumnezeu ati venit la Sihastria Optina, intemeiata de talharul care s-a pocait. Si pana la sfarsitul vietii voastre ati umblat cu smerenie si osandire de sine pe calea cea stramta si plina de suferinta, dobandind prin aceasta cu prisosinta darurile binecuvantate ale Duhului Sfant.
Pe batrani si tineri, pe nobili si pe sarmani, pe inteleptii veacului acestuia si pe cei simpli, pe toti care veneau la voi cuprinsi de necazuri, i-ati linistit si mangaiat duhovniceste, cu lumina adevarului lui Hristos i-ati luminat si i-ati reinviat duhovniceste.
Pe toti ca pe voi insiva i-ati iubit si in inima voastra i-ati cuprins, dupa cuvintele Apostolului, cele viitoare vestind, povatuind, indreptand si mangaind.
Rugati-L pe Milostivul Dumnezeu, care in locuinta raiului pe talharul intelept impreuna cu Sine l-a luat, sa ne daruiasca noua, nevrednicilor, ca lucratorilor din ceasul al unsprezecelea, duh umilit, inima curata, infranarea limbii, fapte drepte, smerenie inteleapta, lacrimi de pocainta, credinta nerusinata, dragoste nefatarnica, pace sufleteasca si sanatate trupeasca.
Iar prin mijlocirea voastra sa ne invredniceasca Domnul de raspuns bun la infricosatoarea Sa Judecata, sl de chinurile vesnice izbavindu-ne, de imparatia Cerului sa ne faca partasi impreuna cu voi, in vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sf.Ambrozie de la Optina

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa inceputul obisnuit se zice :
Tropar
Ca la un izvor purtator de vindecare venim la tine, Ambrozie, Parintele nostru. Caci pe calea mantuirii ne calauzesti, prin rugaciunile tale de necazuri si suferinte ne aperi, in suferinte trupesti si sufletesti ne mangai, si indeosebi smerenia, rabdarea si dragostea ne inveti. Roaga-te Iubitorului de oameni Hristos si Mijlocitoarei noastre neadormite sa mantuiasca sufletele noastre.
Condac
Poruncile incepatorului preotiei implinindu-le, ai mostenit harul staretiei, durandu-te inima pentru toti care cu credinta veneau la tine. Pentru aceasta si noi, fiii tai duhovnicesti, cu dragoste iti strigam tie: Parinte Sfinte Ambrozie, roaga-L pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.
Condac 1
Drept ales al lui Dumnezeu si facator de minuni, Mare staret Ambrozie, lauda Optinei si indrumatorul minunat al intregii Rusii, laudand viata ta plina de nevointe, iti aducem cinstita cantare de lauda. Tu insa, ca unul care indrazneala catre Domnul ai capatat, roaga-te pentru noi toti, fiii tai duhovnicesti, care cu umilinta te chemam: Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Icos 1
Viata ingereasca urmand, ai lepadat toate frumusetile trecatoare ale lumii acesteia si pasii ti i-ai indreptat spre invatatorul duhovnicesc si inainte-vazatorul staret Ilarion, ca sa te calauzeasca pe calea adevaratei vietuiri si sa te binecuvanteze pentru nevointele mantuirii. El insa, vazand inainte cu duhul viitoarea ta viata placuta lui Dumnezeu, te-a trimis la Sihastria Optina, si acolo ai gasit tie liman bun. Vazand aceasta purtare de grija a lui Dumnezeu pentru tine, iti cantam:
Bucura-te, vlastar de Dumnezeu ales al evlaviei parintilor tai;
Bucura-te, ca din copilaria ta pe Domnul l-ai iubit;
Bucura-te, ca spre intelepciunea cartii din tinerete ravna ai avut;
Bucura-te, ca invatatura Sfintilor Parinti ai cunoscut;
Bucura-te, renuntare la bunurile grabnic pieritoare ale lumii acesteia;
Bucura-te, iubire cu dor necontenit a comorilor nestricacioase;
Bucura-te, cautare a voii lui Dumnezeu spre mantuire;
Bucura-te, ca binecuvantare pentru calea monahala ai primit;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei
Condac 2
Vazand inima ta plina de buna dorire, Hristos ti-a oranduit spre mantuire o cale stramta si plina de spini. Si pe patul de moarte al bolii fiind, i-ai fagaduit Domnului, de te va vindeca, sa te inchini cu totul Lui, prin monahicestile nevointe. Atunci te-ai ridicat din mila lui Dumnezeu de pe patul patimirii, si L-ai slavit pe data pe Preabunul Dumnezeu, Doctorul sufletelor si al trupurilor, cantand Lui: Aliluia!
Icos 2
Intelepciunea Dumnezeiestilor Scripturi dobandind, cugetai cu frica de Dumnezeu cum iti va orandui El calea mantuirii tale si cum vei merge pe calea grea si plina de suferinta a nevointei monahale. Noi insa, de gandul tau bun minunandu-ne, iti cantam:
Bucura-te, nadejde pusa intreaga in Pronia lui Dumnezeu;
Bucura-te, cautare doar a voii Lui celei bune;
Bucura-te, pregatire de a indura orice incercare pentru mantuirea sufletului;
Bucura-te, urmare a indemnului constiintei;
Bucura-te, urare a desfatarii lumesti;
Bucura-te, nealipire de bogatiile pamantesti;
Bucura-te, ca rob a lui Dumnezeu te-ai facut;
Bucura-te, dorire de a-I bineplacea Lui mai presus de toate;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 3
Intarit in credinta de puterea dragostei, ai nazuit sa dobandesti viata Evanghelica dupa pilda Preacuviosilor parinti ai Biserici vechi. Si cand ti-a dat Dumnezeu priceperea vietuirii bineplacute Lui, cu umilinta ai cantat: Aliluia!
Icos 3
Avand credinta puternica in purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru mantuirea omului, ai cazut la Cinstita icoana a Prea Curatei Nascatoare de Dumnezeu "Tambovskaia", care iti era binecuvantare parinteasca, si ai rugat-o cu smerenie pe Stapana, sa-ti indrepte calea. Noi insa, vazand nadejdea ta neclatinata in mila imparatesei Cerului, cu veselie iti cantam:
Bucura-te, fiu credincios si preaiubit al Maicii Domnului;
Bucura-te, cunoscator al sfantului ei acoperamant;
Bucura-te, bun pastrator al binecuvantarii parintesti prin icoana ei;
Bucura-te, cinstitor evlavios al Mijlocitoarei;
Bucura-te, inaltare de rugaciuni cu lacrimi catre dansa in vremea noptii;
Bucura-te, primire de la ea a ajutorului ceresc nerusinat;
Bucura-te, dobandire in inima a mangaierii sale preadulci;
Bucura-te, aflare a umilintei aducatoare de liniste;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 4
Manat de furtuna patimilor ai venit la Manastirea Cuviosului Serghie de Radonej, pentru ca Marele Facator de minuni al intregii Rusii si invatatorul ostenelilor monahale sa-ti intareasca inima pentru nevointele monahicesti care vor urma. Si ai primit ajutor minunat de la racla cu cinstitele sale moaste, pentru care umilindu-se inima ta, cu bucurie ai strigat: Aliluia!
Icos 4
Auzind despre viata minunata si evlavia inteleptilor intru Dumnezeu Parinti si Stareti de la Sihastria Optina, lumea si toate cele din ea in taina le-ai parasit, si ai venit degrab in manastire cu inima smerita, ca sa te mantuiesti si bineplacut lui Dumnezeu sa fii. Iar noi, vazand ravna sufletului tau, cantare de lauda iti aducem:
Bucura-te, lepadare a bunurilor pieritoare ale acestei lumi;
Bucura-te, cunostinta a dulcetii bisericesti;
Bucura-te, salasluire in lacasul cel Sfant;
Bucura-te, deplina incredintare de sine lui Dumnezeu;
Bucura-te, implinire osardnica a poruncilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, gustare din roadele dulci ale invataturii lui Hristos;
Bucura-te, urmator al nevointelor Sfintilor Parinti;
Bucura-te, aparator neadormit al curatiei sufletesti;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 5
Sihastria data de Dumnezeu primindu-te ca in bratele-i Parintesti, te-ai asezat intr-insa cu traiul. Acolo ti-ai purtat primele osteneli ale ascultarii in chilia marelui Staret iluminat de Dumnezeu, Leon, si spre duhovniceasca nevointa de el ai fost indrumat. Iar noi vazand dulceata renuntarii la voia ta, strigam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5
Vazand sporirea ta in nevointele monahicesti, Parintii pustiei in hainele schimei mari te-au imbracat. Si te-a invrednicit incepatorul nevointelor Hristos sa te impartasesti de harul cinului ingeresc, pentru care iti cantam:
Bucura-te, iubire de Dumnezeu din toata inima;
Bucura-te, slujire a Lui din tot sufletul;
Bucura-te, cel prin multe osteneli intarit in credinta;
Bucura-te, inarmare cu nadejde in ajutorul de Sus;
Bucura-te, iubire a comorii Evangheliei;
Bucura-te, potir al Duhului Sfant;
Bucura-te, ostas neinfricat al nevointelor monahicesti;
Bucura-te, viata in asemanare cu a ingerilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 6
Propovaduitor al credintei ortodoxe si al adevaratei vieti intru Hristos Iisus te-ai aratat, risipind invataturile potrivnice Evangheliei si Bisericii. Si pe multi de pe calea ratacirii la Hristos datatorul de Viata intorcandu-i, cantai cu multumire: Aliluia!
Icos 6
Stralucind in pamantul Rusiei ca un mare luminator, cu razele adevarului pe toti care la tine veneau ii luminai. Oamenii impovarati de multe pacate si suferinte ca pe un intelept indrumator al dumnezeiestii evlavii te-au cunoscut si parinte bun ai fost celor neputinciosi, suferinzi si necajiti. Pentru aceasta iti cantam:
Bucura-te, luminator al Rusiei ortodoxe;
Bucura-te, oglinda a iubirii dumnezeiesti;
Bucura-te, stalp al credintei apostolice;
Bucura-te, piatra a nadejdii vietii vesnice;
Bucura-te, indrumator insuflat de Dumnezeu in toate incercarile;
Bucura-te, propovaduitor al pocaintei;
Bucura-te, doctor al neputintelor trupesti;
Bucura-te, tamaduitor al bolilor sufletesti;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 7
Vrand lui Hristos sa-I urmezi, i-ai fost Lui credincios intru toate, drept care jugul Sau asupra ta ai luat. Si de la El invatand blandetea si smerenia, ai dobandit liniste sufletului tau, neincetat strigand: Aliluia!
Icos 7
Noua si minunata stea a sfinteniei te-ai aratat pe cerul Bisericii, si pe scara duhovniceasca la desavarsirea cea dupa ingereasca asemanare urcandu-te, ti-ai imprastiat razele dragostei tale pe fata intregului pamant rusesc. Asa ai atras la tine pe nobili si pe tarani, pe inteleptii veacului acestuia si pe cei mai putin intelepti, care-ti striga:
Bucura-te, cetate aflata in varful muntelui;
Bucura-te, luminator care risipesti intunericul necunostintei;
Bucura-te, tamaduitor a toata neputinta;
Bucura-te, izbavitor din toate nenorocirile si ispitirile vrajmasilor;
Bucura-te, mangaietor al celor intristati;
Bucura-te, izvor duhovnicesc al celor insetati;
Bucura-te, vaditorul vicleniei acestui veac;
Bucura-te, intoarcere a multor rataciti la calea adevarului;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 8
Ca un strain si calator in aceasta lume te-ai aratat, cautand cetatea cereasca. Greutatile si neputintele celor care veneau la tine le-ai purtat, si asa ai implinit poruncile lui Hristos, cu multumire cantand: Aliluia!
Icos 8
Plin de dragoste dumnezeiasca, crucea mult-patimitoare a bolilor trupesti intreaga ta viata ai purtat-o, in rabdare dobandindu-ti sufletul tau, dupa cuvintele Evangheliei lui Hristos. Si pe noi toti ne-ai invatat a purta fara murmur crucea vietii, pentru care iti cantam:
Bucura-te, calauzitor al celor ce cauta mantuirea;
Bucura-te, chip al adevaratei ascultari;
Bucura-te, radare a neputintelor grele pana la sfarsit;
Bucura-te, invatator al rabdarii pentru cei mult intristati si bolnavi ce veneau la tine;
Bucura-te, bun iconom al turmei tale;
Bucura-te, hranitor al celor ce flamanzesc dupa viata vesnica;
Bucura-te, aparator al celor necajiti;
Bucura-te, inteleptitor al celor potrivnici voii lui Dumnezeu;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 9
Toate bolile si neputintele trupesti le-ai incercat, rastignindu-ti patimile si placerile trupului, iar prin rugaciune neincetata asupririle si ispitirile duhurilor viclene le-ai alungat. Prin aceasta pe toti ii invatai sa se ridice impotriva uneltirilor diavolesti, cu credinta strigand: Aliluia!
Icos 9
Mrejele falsilor intelepti, care n-au cunoscut puterea credintei ortodoxe, prin cuvantul lui Dumnezeu si viata ta curata le-ai rupt. Si cu adevarat ca un luminos stalp al evlaviei si pastrator al traditiei Parintilor ai stralucit, ostenindu-te a tipari scrierile Parintilor intr-un limbaj usor de inteles. Pentru aceasta, minunandu-ne de roadele nevointelor tale, iti cantam:
Bucura-te, piatra neclintita a credintei adevarate;
Bucura-te, viata intemeiata pe piatra credintei;
Bucura-te, insuflator al duhului evlaviei;
Bucura-te, semanator al virtutilor crestine;
Bucura-te, lucrator harnic al nevointelor staretiei;
Bucura-te, luminator duhovnicesc al multor calugari;
Bucura-te, calauzire a lor la limanul mantuirii;
Bucura-te, minunata aducere a multor pacatosi la pocainta;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 10
Ajutandu-i sa se mantuiasca pe cei ce cauta imparatia Cerului, bun indrumator te-ai aratat, oranduindu-le pe cele lumesti si pe cele duhovnicesti; spre sfarsitul anilor tai multe osteneli ai depus, Manastirea Samordino frumos oranduind-o. Iar maicile liniste sufleteasca si mantuire au dobandit, inaltand cantare de lauda: Aliluia!
Icos 10
Aparator si adapost fiilor tai duhovnicesti te arati, si prin rugaciuni neincetate ocrotitor in fata navalirilor vrajmase; in lupta impotriva duhului rautatii ii insufletesti, mandria si iubirea de sine prin smerenie biruind. Pentru aceasta, cu bucurie iti strigam:
Bucura-te, stingere a sagetilor arzatoare ale vrajmasului;
Bucura-te, biruire a legiunilor de demoni;
Bucura-te, slobozire a celor robiti de duhul rautatii;
Bucura-te, izbavire a multor suflete din temnita deprinderilor patimase;
Bucura-te, intoarcere la Dumnezeu prin dragoste si rugaciune a multor suflete ratacite;
Bucura-te purtatorule de grija al orfanilor si vaduvelor;
Bucura-te, purtatorule de Dumnezeu, indrumator al cetelor monahicesti;
Bucura-te, cinstit propovaduitor al fecioriei si blandetii;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 11
Cantare de umilinta iti aducem tie, ca unui grabnic ajutator in nevoi si mahniri al tuturor celor care cu credinta si dragoste vin la tine. Caci pana la sfarsitul vietii ai fost un parinte iubitor al fiilor tai duhovnicesti si al celor impovarati, care asteapta mangaierea sufletului. Si cu dreptate se proslaveste prin tine Dumnezeu, Cel minunat intru sfintii Sai, care il slavesc si canta neincetat: Aliluia!
Icos 11
Sfesnic al virtutilor te-ai aratat, parintele nostru Ambrozie, in rabdare si smerenie calatoria pamanteasca petrecandu-o. Si implinind toate cele pe care Hristos in Sfanta Sa invatatura ni le-a poruncit, te-ai stramutat de pe pamant la cer, intrand ca un rob credincios al lui Hristos in bucuria Domnului tau. Pentru aceasta cu bucurie iti cantam:
Bucura-te, sluga credincioasa, care ai implinit voia Domnului tau;
Bucura-te, ostas a lui Hristos, care ai renuntat la desertaciunea vietii;
Bucura-te, slujire adusa unicului Dumnezeu;
Bucura-te, implinire a tuturor poruncilor Sale;
Bucura-te, invrednicire de camarile ceresti;
Bucura-te, impartasire de slava de sus;
Bucura-te, mostenitor al vietii vesnice;
Bucura-te, drept prealaudat al lui Dumnezeu;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 12
Mostenit-ai comoara nepieritoare a harului lui Dumnezeu si liman linistit fara furtuna in cer ai dobandit. Prin lucrarea Proniei lui Dumnezeu in zilele praznuirii a o mie de ani de la increstinarea Rusiei ai fost proslavit si in ceata sfintilor infrumusetat te-ai aratat; iar noi, sfanta ta pomenire cu bucurie cinstindu-o, cantam: Aliluia!
Icos 12
Cantand proslavirea ta, te marim, ca pe o cadelnita inmiresmata. Nu uita rugaciunile smerite ale fiilor tai duhovnicesti, care cinstesc sfantul tau nume si catre tine cu multumire striga:
Bucura-te, Ambrozie, mostenitor al nemuririi ceresti;
Bucura-te, lauda cinstita a Bisericii ortodoxe;
Bucura-te, invrednicire de a vedea chipurile Sfintilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, partas al pacii lui Hristos cu ceata Preacuviosilor Parinti;
Bucura-te, tare mijlocitor inaintea Altarului lui Dumnezeu Celui Atottiitor;
Bucura-te, fierbinte mijlocitor inaintea judecatii lui Dumnezeu;
Bucura-te, indrumator al nostru, celor ce in valea plangerii umblam;
Bucura-te, neincetat rugator pentru intreg pamantul;
Bucura-te, Cuvioase Ambrozie, intru Dumnezeu intelept invatator al credintei si evlaviei!
Condac 13
Minunat drept al lui Hristos si facator de minuni, Cuvioase Starete al nostru Ambrozie, primeste acum smerita noastra rugaciune, a nevrednicilor fiilor tai duhovnicesti. Nu ne lasa pe noi in suferinte si boli, vino si tinde-ne mana de ajutor, indreptandu-ne pe calea pocaintei si mantuirii. Ca izbavindu-ne de moartea cea vesnica, pe tine pururea sa te marim, lui Dumnezeu cantand: Aliluia!
Acest condac se repeta de trei ori.
Apoi se citeste Icos 1 si Condac 1.
Rugaciuni catre Cuviosul Ambrozie de la Optina
Rugaciunea intaia
O, Mare Staret si Drept al lui Dumnezeu, Cuvioase parinte al nostru Ambrozie, lauda Optinei si al intregii Rusii invatator al evlaviei! Cinstim viata ta smerita intru Hristos, pentru care Dumnezeu a preamarit numele tau inca de aici de pe pamant, si cu cinste cereasca te-a incununat dupa plecarea ta in camara slavei vesnice.
Primeste acum rugaciunea noastra, a nevrednicilor tai robi, care te cinstesc si cheama sfantul tau nume, si ne izbaveste prin mijlocirea ta inaintea Altarului lui Dumnezeu de toate imprejurarile pline de suferinta, de neputinte sufletesti si trupesti, de rele, de ispite viclene si inselatoare.
Revarsa patriei noastre si lumii intregi de la Dumnezeu cel Atotbun pace, liniste si bunastare, fii mijlocitor neclintit a Sihastriei unde te-ai nevoit si ai bine-placut atotslavitului Dumnezeu in Treime, Caruia i se cuvine toata lauda, cinstea si inchinaciunea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!
Rugaciunea a doua
O, Preacuvioase si Purtatorule de Dumnezeu Parinte al nostru Ambrozie! Dorind sa devii rob al lui Dumnezeu, te-ai salasluit in sihastria Optina, si fara lene, in osteneli, in privegheri, in rugaciuni si postiri te-ai nevoit, fiind indrumator monahilor si tuturor oamenilor zelos invatator.
Astazi insa, dupa trecerea ta de la cele pamantesti inaintea imparatului Ceresc stand, roaga-L sa miluiasca cu harul Sau locul nevointelor tale, Sfanta Manastire aceasta unde cu duhul neincetat petreci, si tuturor oamenilor care cu credinta cad la racla cu sfintele tale moaste, implineste-le cererile.
Roaga-L pe milostivul Dumnezeu sa ne trimita prisosinta de bunatati, indeosebi insa darurile cele spre folosul nostru sufletesc. Si invrednicindu-ne a sfarsi viata aceasta trecatoare in pocainta, in ziua Judecatii de mostenirea desfatarilor din imparatia Lui sa ne faca partasi in vecii vecilor. Amin!
Rugaciunea a treia
O, Preacinstit Staret al Sfintei si Minunatei Sihastrii Optina, Cuvioase si Purtatorule de Dumnezeu Parinte al nostru, Ambrozie! Podoaba cinstita a Bisericii noastre si sfesnic luminos al harului, cu dumnezeiasca stralucire pe toti ii luminezi, si ca un preafrumos rod duhovnicesc al Rusiei, tuturor sufletelor credincioase cereasca desfatare si bucurie mare le reversi!
Pentru aceasta, cu credinta si cutremur cadem acum inaintea raclei cu sfintele si facatoarele de minuni moastele tale, pe care spre mangaiere si ajutor celor in suferinta le-ai daruit, si cu smerenie ne rugam tie cu gura si cu inima.
Parinte sfinte, indrumator al intregii Rusii si evlaviei invatator, pastor si doctor al sufletelor si trupurilor noastre cuprinse de neputinte, priveste spre fiii tai duhovnicesti, care pacatuiesc mult cu cuvantul si cu fapta, si acopera-ne cu multa si sfanta ta dragoste, cu care te-ai proslavit inca in timpul vietii pe pamant.
Si mai vartos dupa sfarsitul tau incununat, calauzeste-ne in randuielile Sfintilor si de Dumnezeu insuflatilor Parinti, invata-ne poruncile lui Hristos, pentru a caror implinire mult te-ai nevoit pe pamant pana in ultima clipa a vietii tale monahale.
Roaga-te pentru noi, cei neputinciosi cu sufletul si cuprinsi de suferinte, sa dobandim vreme binecuvantata si mantuitoare pentru pocainta, indreptare adevarata si reinnoirea vietii noastre, pentru izbavire de patimile aprige si de faradelegile fara numar.
Primeste-ne, apara-ne si ne pazeste cu acoperamantul milei tale, mijloceste pentru noi ca sa primim de la Domnul binecuvantare si sa purtam cu rabdare jugul bland al lui Hristos pana la sfarsitul zilelor noastre. Si asa sa aflam viata si imparatia viitoare, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata si bucurie vesnica, prin darul Singurului, Atotsfantului si Fericitului Izvor al nemuririi, Dumnezeu Cel in Treime inchinat, Tatal si Fiul si Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sf.Modest

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Pe ierarhul si Mucenicul lui Hristos, pe marele Modest veniti credinciosi la preacinstita lui pomenire, sa-l laudam cu dumnezeiesti cantari, ca fiind plin de dragoste de Dumnezeu si de toata faptura lui, s-a facut plin de darul tamaduiri a toata boala dobitoacelor celor necuvantatoare. Prin aceasta fiind noua oamenilor mare ajutor in scarbe si nevoile noastre, al celor ce-l rugam cu credinta si cu smerita multumire in cantam: Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Icosul 1:

Din parinti bine credinciosi fiind nascut daruit lor de Dumnezeu la batranete prin rugaciune, ca pe Samuil cel de demult, Anei, lucru minunat care ne indemna pe noi credinciosii a lauda pe Dumnezeul minunilor, iar catre tine, Sfinte Modeste, a zice unele ca acestea:

Bucura-te, rod castigat prin rugaciune;
Bucura-te, odrasla luminoasa a familiei crestine;
Bucura-te, rod daruit de Dumnezeu;
Bucura-te, nastere de bucurie tatalui tau;
Bucura-te, veselia maicii tale Teodula;
Bucura-te, cel ales de Dumnezeu a fi pastor oilor Sale;
Bucura-te, fiu de parinti care cu mucenicii s-au numarat;
Bucura-te, odraslire crestina in cetatea Sevastiei;
Bucura-te, a bunilor tai parinti bucurie;
Bucura-te, cel Sfinti mai inainte de nastere;
Bucura-te, ca te-ai facut locas Duhului Sfant;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 2:

Numai cateva luni aveai, cand tatal tau, Eusebie, a fost parat, ca este crestin, lui Maximiam imparatul roman si pagan de atunci, care a poruncit indata sa fie legat si aruncat in temnita. Si asa parintele tau a inceput la batranete a patimi pentru Hristos, caruia ii cantam: Aliluia!

Icosul 2:

Umplandu-se de ravna iubitoare de Hristos, si mama ta, Teodula, n-a vrut sa ramana despartita de nevointa tatalui tau. De aceea te-a luat in brate si a mers la dansul in inchisoare, unde a fost oprita si ea. Si acolo impreuna rugandu-se si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu, iar tu, Sfinte Modeste, ai fost gasit de paznicii inchisorii, viu, langa trupurile reci ale parintilor mucenici, gangurind, prunc nevinovat, orfan si lipsit de ajutorul parintesc de la 5 luni. Gandind la o priveliste trista ca aceasta, nu ne pricepem ce vom zice decat unele ca acestea:

Bucura-te, nastere a celor cu rod insutit;
Bucura-te, fiu de neam blagoslovit;
Bucura-te, cel plin de dorul Duhului;
Bucura-te, cel pastrat viu ca sa slujesti Domnului;
Bucura-te, ca din fasa ai urmat lui Hristos;
Bucura-te, ca de mic crucea Lui ai luat;
Bucura-te, cel ales a fi placut Domnului;
Bucura-te, ca o data cu viata ai inceput a patimi pentru Domnul;
Bucura-te, ca fiind despartit, prin moarte, de parintii tai, Domnul te-a luat;
Bucura-te, ca ai ramas in grija Celui ce te-a dat;
Bucura-te, ca pentru numele lui Hristos, n-ai avut cand striga numele parintilor tai;
Bucura-te, ca pentru Hristos n-ai avut vreme de a-i cunoaste pe ei;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 3:

Auzind imparatul de moartea parintilor tai, a poruncit pazitorilor inchisorii sa te aduca la el si, vazandu-te prunc frumos, te-a dat spre crestere unui sfetnic imparatesc, cu gandul sa te faca slujitor zeului cel mincinos la care se inchina el; insa tu ajungand la varsta de 12 ani si afland ca parintii tai au murit in inchisoare, pentru ca erau crestini, ai voit sa stii ce este crestinatatea si ai aflat taina aceasta tot de la un crestin. Asa ai urat paganatatea si ai iubit crestinatatea cantand Dumnezeului cel Adevarat: Aliluia!

Icosul 3:

Afland cat de mare si mai presus de toate este credinta crestina, ai inceput a te gandi cum sa iesi dintre pagani si afland prilej bun, ai fugit la mormantul parintilor tai, rugandu-te lor cu lacrimi, sa te scoata cu rugaciunile lor, cele catre Dumnezeu, din adunarea necredinciosilor invrednicindu-te luminarii cu Sfantul Botez. Fericim buna intelegere si ravna ta cea din tanara varsta si laudam pe Dumnezeu, Cel ce ti le-a daruit, iar tie iti graim unele ca acestea:

Bucura-te, inteleptitule de Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai cunoscut pe facatorul tau;
Bucura-te, ca ai crescut ca un trandafir intre spini;
Bucura-te, ca de inchinarea la idoli ai fugit;
Bucura-te, ca inchinarea cea adevarata ai iubit;
Bucura-te, ca la parintii tai mucenici, cu rugaciune ai alergat;
Bucura-te, ca ei de inchinaciunea idoleasca te-au scapat;
Bucura-te, ca te-ai facut vas curat, plin de darul Duhului;
Bucura-te, bun alergator pe urmele Domnului;
Bucura-te, cel ce ai ales calea cea mai buna;
Bucura-te, inteleptule, iubitor de lumina;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 4:

Cand ai iesit din curtea imparateasca nu te-ai intors inapoi, caci din purtarea de grija a lui Dumnezeu, te-ai intalnit cu un crestin argintar, care afland dorinta ta, te-a adus si te-a dat Arhiereului crestinesc din Atena, ca sa te invete credinta crestina si sa te lumineze cu Sfantul Botez pe care si primindu-l, cu mare bucurie ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Cand ai primit Sfantul Botez, Modeste, un stalp de foc din cer s-a vazut peste capul tau, umplandu-te de darul facerii de minuni; caci indata numai cu atingerea mainii, ai vindecat pe fratele argintarului, de o boala foarte cumplita, asemenea si pe un om indracit. Pentru aceasta ne minunam de vrednicia ta, primitorule de daruri mari de la Dumnezeu si graim catre tine asa:

Bucura-te, luminatule cu Sfantul Botez;
Bucura-te, ca Sfantul Duh te-a luminat cu a Sa umbrire;
Bucura-te, ca ai primit darul Duhului Sfant;
Bucura-te, ca indata ai inceput a vindeca boli si neputinte;
Bucura-te, frumosule la suflet si luminat;
Bucura-te, vas curat si prealuminat;
Bucura-te, ca indata ai inceput a da darul pe care de la Dumnezeu l-ai primit;
Bucura-te, ca Dumnezeu s-a preamarit prin tine;
Bucura-te, ca ai vindecat pe cel chinuit de boala grea;
Bucura-te, ca ai izgonit duhul cel rau din cel indracit;
Bucura-te, cel plin de dar dumnezeiesc;
Bucura-te, grabnic ajutator al celor ce patimesc;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 5:

Pentru credinciosia ta, argintarul acela, te-a facut mostenitor averii sale, la fel cu fii sai, prin testament; insa aceia s-au umplut de zavistie si te-au vandut ca pe un rob, unui necredincios de la care, timp de sapte ani, multe necazuri ai patimit. Insa tu, prin rabdare si rugaciune neincetata catre Dumnezeu, l-ai adus la credinta scapandu-l de foametea cea sufleteasca, ca si oarecand Iosif pe fratii sai de foametea cea trupeasca, caci s-a botezat, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5:

Prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, prin neincetata rugaciune, ai adus la mantuire sufletul necredinciosului, caci darul Duhului sfant era cu tine. Roaga-te, Sfinte Modeste, si pentru noi, cei ce suntem necajiti de ispitele si de vrajmasia duhurilor rautatii; fa rugaciune cu dinadinsul pentru usurarea noastra din nevoi, ca sa strigam din adancul inimii catre tine:

Bucura-te, invatator de tainele credintei;
Bucura-te, luminarea celor din adancul necunostintei;
Bucura-te, indreptare celor rataciti;
Bucura-te, lauda celor prin tine mantuiti;
Bucura-te, locasul luminii celei Dumnezeiesti;
Bucura-te, indrumator in cele duhovnicesti;
Bucura-te, grabnic ajutator al celor asupriti;
Bucura-te, risipitor intristarii de la cei ce te cheama in ajutorul lor;
Bucura-te, si a noastra nadejde de scapare;
Bucura-te, cel in durerile noastre alinare;
Bucura-te, implinitorul dorintelor celor bune a fiecarui om, care la tine alearga;
Bucura-te, scapare din nevoi a celor ce cu credinta se roaga;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 6:

Dupa trecerea din viata aceasta a stapanului tau, devenit, prin truda si darul lui Dumnezeu, fiu duhovnicesc, ai mers la Ierusalim ca sa te inchini Sfintelor locuri si apoi te-ai retras in Muntele Sinaiului, unde ai facut multe minuni, mai ales tamaduind dobitoacele; ca ai primit de la Dumnezeu mai mult acest dar, pentru ca in tinerete pastor de dobitoace fiind, catre ele milostiv te-ai aratat intelegand durerile lor. Deci, petrecand in preajma necuvantatoarelor fapturi ale Ziditorului a toate, te minunai de lucrurile Lui, cantand: Aliluia!

Icosul 6:

Urmand Domnului in bunatate, ai dorit a veni in ajutor oamenilor; de aceea ai cerut de la Dumnezeu darul vindecarii de boli la animalele de care ei se folosesc in viata cea de toate zilele, mai ales a acelora care cu credinta te cheama in ajutor. Deci, ajuta-ne si noua, Sfinte Modeste, dand sanatate vitelor noastre, caci nu vom tacea vestind tuturor minunile tale si catre tine vom grai asa:

Bucura-te, a lui Dumnezeu placut;
Bucura-te, a lui Hristos iubitule;
Bucura-te, ca poti ajuta celor ce te cheama pe tine;
Bucura-te, mangaiere celor ce te cinstesc pe tine;
Bucura-te, cel ce incetezi bolile cu rugaciunile tale;
Bucura-te, cel ce potolesti febra cea de trupuri stricatoare;
Bucura-te, ca prin tine dobandim ajutorintele cerute;
Bucura-te, ca ne poti cere noua de la Dumnezeu si bunatatile cele nevazute;
Bucura-te, cel plin de milostivire si de bunatate;
Bucura-te, ca pentru tine ne da Dumnezeu noua si vitelor noastre sanatate;
Bucura-te, cel daruit de Dumnezeu cu dar de a izgoni mahnirea din popor;
Bucura-te, mare rugator pentru noi catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 7:
Nu ai stat mult in linistea muntelui, Sfinte, caci trecand din viata aceasta in cea vesnica Patriarhul Ierusalimului, Platon, ai fost ales tu - cu minune - in scaunul vaduvit; pentru ca inaintea ta s-au deschis usile bisericii cand te-ai rugat, iar credinciosii au dat slava lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 7:

Povatuiti fiind de Dumnezeiescul dar, ai mers in biserica, in timpul cand cetatenii Ierusalimului isi cautau pastor duhovnicesc. Si cand au vazut ca tu, Sfinte, ai deschis usile bisericii cu rugaciunea, indata te-au ales pastor al lor, ca pe un vrednic de slujire arhiereasca, si bucurandu-se de buna aflare, cu un glas lauda pe Dumnezeu, iar catre tine, Sfinte, graiau unele ca acestea:

Bucura-te, cel daruit noua de Dumnezeu;
Bucura-te, bunul nostru pastor si arhiereu;
Bucura-te, cel trimis de sus sa ne pastoresti;
Bucura-te, bucuria fiilor tai duhovnicesti;
Bucura-te, lauda si cinstea ierarhilor;
Bucura-te, luminarea crestinilor;
Bucura-te, sfesnic in biserica luminos;
Bucura-te, aducerea celor rataciti la Hristos;
Bucura-te, talcuire dreapta a scripturilor Sfinte;
Bucura-te, buna pazire a dogmelor celor drepte;
Bucura-te, luminat ierarh al Sionului;
Bucura-te, mare placut al Domnului;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 8:

Locuitorii Ierusalimului cei binecredinciosi, vazand minunile ce le faceai si ajutorul cel grabnic ce dobandeau prin mijlocirea ta, se minunau si laudau pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 8:
Intre cetatenii Ierusalimului erau si necredinciosi care cereau dovezi, voind a sti cu a cui putere faci minuni, si unii indrazneau a zice ca nu cu puterea lui Dumnezeu le faci; iar tu, Sfinte, le-ai implinit dorinta caci in fata lor si a mult popor - chemand numele Domnului - ai omorat un balaur mare. Atunci ei au crezut ca esti mare placut al lui Dumnezeu si cu puterile Lui faci minunile si impreuna cu cei credinciosi te laudau zicand:

Bucura-te, intarirea in credinta a celor rataciti;
Bucura-te, bucuria si lauda celor mantuiti;
Bucura-te, stalp al dreptei credinte bine intarit si neclintit;
Bucura-te, ca prin mari minuni dreapta credinta ai intarit;
Bucura-te, ca ai fost aratat oamenilor de catre Duhul Sfant;
Bucura-te, ca de Duhul Sfant ai fost ales si Sfintit;
Bucura-te, cel uns cu undelemn al bucuriei;
Bucura-te, cel primitor de darul tamaduirii;
Bucura-te, ca prin credinta tare si fapte minunate te-ai facut lumii aratat;
Bucura-te, ca Dumnezeu ti-a dat dar de tamaduiri si te-a inaltat;
Bucura-te, bucuria celor ce te au parinte;
Bucura-te, rugator fierbinte si pentru noi catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 9:

Ajungand vestea minunilor tale, pe care le faceai, tamaduind dobitoacele si mai ales omorarea balaurului, pana la imparatul, acela mai intai s-a mirat, dar mai pe urma socotind caci prin farmece faci acestea, pentru ca era necredincios, a trimis sa te aduca inaintea lui la intrebare. Si inca pe drum mergand, in fata ostasilor ai tamaduit boii unui preot, care pentru tine a preamarit pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 9:
Imparatul cel necredincios pentru ca nu se pricepea cu ce putere faci mereu intrebandu-te, zicea ca inseli oamenii; insa credinciosii stiind ca le faci cu puterea lui Hristos, iti ziceau in taina unele ca acestea:

Bucura-te, ca ai inceput a-ti aduce sufletul ca pe o mireasa lui Iisus;
Bucura-te, ca prin aceasta ne intaresti si pe noi, in credinta cea in Hristos;
Bucura-te, cel plin de dragoste dumnezeiasca;
Bucura-te, cel ce mergi sa inmultesti cetele mucenicilor;
Bucura-te, cel ce bucuri in calea ta cetele ingerilor;
Bucura-te, cel ce ne intaresti pe noi credinciosii care laudam nevointele tale;
Bucura-te, mustrarea necrdinciosilor care nu pricep faptele si cugetele tale;
Bucura-te, ca pe tiranul imparat il rusinezi cu vorba ta;
Bucura-te, ca noi credinciosii ne bucuram de indrazneala ta;
Bucura-te, ca ai fost chemat sa marturisesti adevarul inaintea oamenilor;
Bucura-te, ca prin aceasta marturie esti mare in Imparatia Cerurilor;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 10:
Stand inaintea necredinciosului imparat si raspunzandu-i, l-ai mustrat pentru orbirea lui sufleteasca in care se afla; iar el, maniindu-se, a poruncit ostasilor sa te lege de niste asine salbatice, care fugind, sa te tarasca si sa te omoare; insa tu, Sfinte, numai atingandu-te de ele, te-ai dezlegat si ai cantat cu mare glas lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:

A doua oara legandu-te slujitorii de asine, le sileau sa mearga; si intalnind un om ai inceput a te ruga sa-i dai inmultirea vitelor sale. Deci milostivindu-te spre el, Sfinte, ai oprit asinele si ai binecuvantat turma lui sa aiba rod indoit, iar el castigandu-si cele cerute, s-a dus bucurandu-se. Si cei ce au vazut cele facute de tine, iti graiau:

Bucura-te, mangaierea noastra si ajutorul nostru;
Bucura-te, visteria facerii de bine;
Bucura-te, comoara plina de milostivire;
Bucura-te, ca si in munci fiind, de altii te ingrijesti;
Bucura-te, ca poti cu rugaciunea, turmele lor sa inmultesti;
Bucura-te, ca acum toti te stiu ca grabnic ajutator;
Bucura-te, a celor ce se ostenesc intaritor;
Bucura-te, mangaietorul saracilor;
Bucura-te, bun chivernisitor al vaduvelor;
Bucura-te, daruitor de bucurii orfanilor;
Bucura-te, inzestratorul fecioarelor;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 11:

Vazand imparatul muncitor, ca nimic n-a sporit asupra ta, cu asinele, pentru ca ele fiind dezlegate de tine, cu puterea lui Dumnezeu, s-au intors de unde au plecat, a poruncit sa fii muncit cu alte munci cumplite, de catre slujitori, care ti-au batut piroane si te-au silit sa mergi pe tepusi de fier puse pe pamant, te-au batut cu pietre, apoi te-au pus intr-un vas de arama cu plumb fierbinte; insa tu, sfinte, cu ajutorul lui Dumnezeu, din toate acestea ai iesit nevatamat, cantand: Aliluia!

Icosul 11:
Neputand tiranul sa te biruiasca, nici cu muncile acelea, a poruncit sa ti se taie capul; iar tu, Sfinte, auzind de acea hotarare, te-ai bucurat mult si cu veselie mare ai mers la locul randuit de taiere, unde iarasi te-ai rugat Domnului, ca sa-ti daruiasca darul cel dat mai inainte, al tamaduirii dobitoacelor, tuturor acelora care vor cinsti mucenicia ta cea pentru Hristos; iar noi dupa puterea priceperii noastre, ne straduim a-ti aduce laude ca acestea:

Bucura-te, Sfintite Modeste, mare facator de minuni;
Bucura-te, ca totdeauna sunt primite de Domnul Sfintele tale rugaciuni;
Bucura-te, cel ce ai fost chemat, de la turmele dobitoacelor, la pastorirea oilor celor cuvantatoare din Ierusalim;
Bucura-te, ca esti parinte al nostru, care cu credinta cinstim pomenirea ta;
Bucura-te, ca atat de mult ai iubit oamenii, ca ai cerut de la Dumnezeu dar, ca sa-i poti ajuta in nevoi;
Bucura-te, ca avand dragoste de frati, ai iubit pe Hristos, Care S-a jertfit pentru noi;
Bucura-te, ca pentru Hristos, piroane ascutite in picioarele tale ai suferit;
Bucura-te, ca pentru Hristos, ti s-a turnat pe trup smoala si plumb topit;
Bucura-te, ca si alte munci pentru Dansul ai rabdat;
Bucura-te, ca darul lui Hristos, din toate acelea te-a scos nevatamat;
Bucura-te, ca pentru Hristos, la urma de toate capul ti s-a taiat;
Bucura-te, ca asa cu cununa muceniceasca te-ai incununat;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 12:

Am auzit, Sfinte, in ce fel ti-ai petrecut viata pe pamant, de minunile si de ajutorul cel dat credinciosilor; ba unii din noi am si primit ajutorul tau de multe ori, cand te-am chemat. De aceea, acum cu credinta si cu smerenie te rugam sa fim izbaviti de orice necaz, primejdie, sau boala ce ar veni asupra dobitoacelor noastre, pentru pacatele noastre, sau din rautatea diavolului, ca fiind paziti de orice rau, cu rugaciunile tale, sa preamarim pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 12:

Minunandu-ne de minunile multe pe care le-ai facut si pe care si acum le faci cu cei care te roaga cu credinta, preamarim pe Dumnezeu cel ce ti-a dat asemenea dar, Sfintite Modeste; ajuta-ne noua acum, ca sa-ti strigam tie:

Bucura-te, parintele nostru, al celor ce cu credinta alergam la tine;
Bucura-te, cel ce ne umpli pe noi de facerile tale de bine;
Bucura-te, cel ce ai luat dar si in dar ne dai noua, cu milostivire;
Bucura-te, ca tu ai castigat multa indrazneala catre Dumnezeu;
Bucura-te, ca Dumnezeu iti asculta rugaciunea ce o faci pentru noi;
Bucura-te, ca pentru solirea ta, indata ne scoate din nevoi;
Bucura-te, ca toti alergam la folosinta ta, ca la un liman de liniste;
Bucura-te, ca tu ne poti scapa dobitoacele noastre de boli si de a vrajmasului ispite;
Bucura-te, ca numai cat te numim si dobandim izbavire de tot raul;
Bucura-te, ca numele tau este infricosator duhurilor celor rele;
Bucura-te, grabnic izbavitor din primejdii, celor ce cu credinta ti se roaga;
Bucura-te, cel ce intampini cu alinare pe cei ce alearga la folosinta ta;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, Preasfintite Modeste, primeste acum de la noi, smeritele noastre rugaciuni si laude, pe care ti le aducem astazi in cinstea sfarsitului mucenicesc, pe care l-ai primit pentru marturisirea credintei in Hristos, si cere pentru noi, de la Dumnezeu, iertare de greseli si izbavirea de toata primejdia, de boli si de tot raul ce vine asupra noastra, pentru pacatele noastre, ca fiind izbaviti cu rugaciunile tale, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Din parinti bine credinciosi fiind nascut daruit lor de Dumnezeu la batranete prin rugaciune, ca pe Samuil cel de demult, Anei, lucru minunat care ne indemna pe noi credinciosii a lauda pe Dumnezeul minunilor, iar catre tine, Sfinte Modeste, a zice unele ca acestea:

Bucura-te, rod castigat prin rugaciune;
Bucura-te, odrasla luminoasa a familiei crestine;
Bucura-te, rod daruit de Dumnezeu;
Bucura-te, nastere de bucurie tatalui tau;
Bucura-te, veselia Teodulei, maicii tale;
Bucura-te, cel ales de Dumnezeu a fi pastor oilor Sale;
Bucura-te, fiu de parinti care cu mucenicii s-au numarat;
Bucura-te, odraslire crestina in cetatea Sevastiei;
Bucura-te, a bunilor tai parinti bucurie;
Bucura-te, cel sfintit mai inainte de nastere;
Bucura-te, ca te-ai facut locas Duhului Sfant;
Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

si Condacul 1:

Pe ierarhul si Mucenicul lui Hristos, pe marele Modest veniti credinciosi la preacinstita lui pomenire, sa-l laudam cu dumnezeiesti cantari, ca fiind plin de dragoste de Dumnezeu si de toata faptura lui, s-a facut plin de darul tamaduiri a toata boala dobitoacelor celor necuvantatoare. Prin aceasta fiind noua oamenilor mare ajutor in scarbe si nevoile noastre, al celor ce-l rugam cu credinta si cu smerita multumire in cantam: Bucura-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor si a mucenicilor!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

Rugaciunea Sfantului Modest
Care se zice pentru animale

Doamne Iisuse Hristoase, Ziditorul lumii, invredniceste-ne pe noi Imparatiei Tale, ca numai pe Tine singur, Stapane, Te-a dorit sufletul meu si pentru Numele Tau n-am socotit moartea si muncile. Deci, iubitorule de oameni, sa nu ma judeci pe mine nevrednic bunatatilor tale, ci auzi-ma pe mine robul Tau si primeste aceasta rugaciune a mea, si care va chema numele meu si va savarsi pomenirea mea, a smeritului, fii lui ajutor, Doamne, si nu-l parasi pe el, ci umple-l pe el de tot binele, si daruieste-i milele Tale cele bogate. Si cine va citi mucenicia nevointelor mele, blagosloveste-l pe el, Doamne, si toata averea lui, si departeaza si goneste pentru numele robului Tau, Modest, de la toate dobitoacele lui, toata vatamarea si boala. Asa, Stapane, cauta din Sfant lacasul Tau spre rugaciunea mea, si binecuvanteaza si inmulteste dobitoacele lui, si goneste pentru numele robului Tau, Modest, de la toate dobitoacele lui, toata vatamarea si boala. Asa, Stapane, cauta din Sfant lacasul Tau, spre rugaciunea mea, si binecuvanteaza si inmulteste dobitoacele lui, precum ai binecuvantat si ai inmultit turmele lui Avraam, ale lui Isaac si ale lui Iacob si ale tuturor celor ce au slujit Tie. Ca bine esti cuvantat in vecii vecilor. Amin!

ALTA RUGACIUNE A SFANTULUI MODEST

Ce se zice la toata boala luptatoare de moarte si vatamare a boilor, a cailor, a asinilor, a mularilor, a oilor, a caprelor, a albinelor si a celorlalte dobitoace.
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu Cel milostiv si preabun. Cei ce ai facut intru intelepciune toata faptura cea inteleasa si simtita. Cel ce versi indurarile tale peste toate cele facute de Tine. Cel ce cu pronia Ta cea preabuna, toate mai inainte ie randuiesti si porti grija tuturor fapturilor Tale, celor materialnice si nematerialnice, cuvantatoare, si necuvantatoare, insufletite si neinsufletite, de la cele mai intai pana la cele mai de pe urma. Caci nimic nu este neprevazut, nici fara purtarea de grija cea de la Tine, Facatorul si Purtatorul de grija a toate. Ca tu esti Cel ce deschizi mana Ta si umpli pe tot cel viu de bunavointa. Tu esti Cel ce rasari iarba dobitoacelor si pasune dandu-le spre slujba oamenilor. Tu esti Cel ce de demult ai pazit turmele dobitoacelor lui Israel, mai presus de rana cea purtatoare de moarte a dobitoacelor intai-nascute ai egiptenilor. Tu esti Care, prin iconomia intruparii Tale ai surpat pe ce! ce avea stapanirea mortii, adica pe diavolul, si prin moartea Ta ai omorat moartea. Tu esti Care, si prin mine nevrednicul robul Tau, ai omorat pe sarpele, cel ce cu veninul sau a stricat izvorul apei. Iar pe dobitoacele cele ce bause dintr-insul si murise, le-ai inviat cu puterea Ta cea facatoare de viata. Si pe diavolul cel ce impreuna a lucrat cu acesta, l-ai silit a se face aratat, jurandu-se ca nici o data nu va indrazni a se inapoia, unde se va chema smeritul meu nume. Tie ma rog, Stapane prea-bunule si Facatorule a toate, si pe Tine Te chem, Cel ce esti pricina a toata viata, asculta aceasta rugaciune a mea si goneste toata boala cea purtatoare de moarte si vatamatoare, de la boii, caii, asinii, mularii, oile, caprele, albinele si toate celelalte dobitoace ce sunt spre trebuinta vietii robilor Tai (numele) a celor ce Te chema pe Tine, Datatorul tuturor bunatatilor, in numele meu. Si da, Doamne, tuturor celor ce savarsesc pomenirea mea si cu credinta alearga la moastele mele, pace statornica, inmultire dobitoacelor, imbelsugare de grau, vin si untdelemn. Si peste toate, lasarea pacatelor, sanatatea trupurilor si sufletelor vesnica mantuire. Asa, Doamne, Iisuse Hristoase, cu obisnuita Ta milostivire plecandu-te, indura-Te asupra dobitoacelor acestora ce patimesc, secerandu-se de secera mortii. Si care neavand cuvant, numai prin mugete si prin tanguitoare glasuri fara de graiuri, cu jale isi arata patimirea si durerea lor, incat si pe cei cuvantatori ii pleaca spre impreuna-patimirea cu ele. Daca "dreptul se indura spre sufletul dobitoacelor sale", dupa cum este scris, cum nu Te vei indura Tu asupra lor, Cel ce esti Facatorul si purtatorul lor de grija. Caci Tu, preamilostive, Care si de dobitoacele cele din corabie Ti-ai adus aminte, bizuindu-ne pe bunatatea si indurarea Ta, milostiveste-Te ca prin buna-petrecerea si inmultirea boilor si a celorlalte dobitoace, cate au patru picioare, sa se lucreze pamantul, iar rodurile sa creasca. Si robii Tai, cei ce cheama numele Tau, cu imbelsugare sa stranga rodurile tarinilor sale, ca din aceasta, toata buna indestulare avand, sa prisoseasca spre tot lucrul bun. Si sa Te slaveasca pe Tine, datatorul a tot binele, cinstindu-ma si pe mine, robul Tau, si fierbintele rugator al Imparatiei Tale celei atottiitoare.

Ca Tie se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Parinte, si cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sf.Teofil cel nebun pentru Hristos

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa obisnuitul inceput se zice:
CONDACUL 1
Ales de Dumnezeu din pantecele maicii tale, la nevointa nebuniei intru Hristos ai fost chemat. Cu puterea lui Dumnezeu de la inec de multe ori ai fost pazit. Prin nevointa postirii si a rugaciunii pe vrajmasul neamului omenesc l-ai rusinat. Pentru aceasta, savarsind pomenirea ta, te rugam prea laudate parinte Teofile, izbaveste-ne de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, pe cei ce cu dragoste strigam tie: Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
ICOSUL 1
Ingerii din ceruri si oamenii pe pamant, de a ta vietuire aleasa intru Domnul s-au minunat, parinte Teofile, caci tu, prunc fiind, de la sanul maicii tale ti-ai intors fata. doar hrana de post primind. Prin acest semn Domnul n aratat oamenilor ca tu esti alesul lui Dumnezeu, inca din aceasta lume. Minunandu-se de aceasta infranare prin post a ta, cu umilinta strigam tie acestea:
Bucura-te, alesul lui Dumnezeu din pantecele maicii tale;
Bucura-te, preacinstit vlastar al preotiei lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce prin nevointa postului te-ai asemanat Botezatorului Domnului,
Bucura-te, caci cu asa infranare pe parinti si neamuri i-ai uimit;
Bucura-te, cel ce din pruncie ai iubit pe Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce ai pazit cu adevarat poruncile Lui;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofil, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 2-lea
Vazandu-te pe tine vas ales al Duhului Sfant de catre Dumnezeu, vrajmasul neamului omenesc neputandu-te rabda, a dorit sa te piarda, sfinte pruncule, indemnand la pruncucidere pe maica ta. Dumnezeu insa, pazitorul pruncilor Sai, nu a ingaduit sa se savarseasca aceasta nelegiuire. Pentru aceasta milostivire a Sa prin tine cantam Lui: Aliluia!
ICOSUL al 2-lea
Cugetul maicii tale dupa indemnul diavolului s-a intunecat urandu-te pe tine, pruncule neprihanit. De aceea a poruncit fecioarei ce slujea in casa sa te inece in rau. ingerul lui Dumnezeu insa te-a pazit nevatamat. Iar noi, mirandu-ne de o minune ca aceasta, cu bucurie iti cantam:
Bucura-te, vas de Dumnezeu ales si de El pazit;
Bucura-te, pruncule sfant cel ce pe diavol l-ai inspaimantat;
Bucura-te, ca din scutecele prunciei prigoana maicii tale ai rabdat;
Bucura-te, ca ai fost pazit de la inec de puterea lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel mai inainte ales din pantecele maicii intru slujirea lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca Pronia lui Dumnezeu intotdeauna te-a indreptat;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 3-lea
Minune preamarita a savarsit Domnul cu tine, caci atunci cand ai fost aruncat in rau, cu puterea lui Dumnezeu fiind tinut deasupra apei nevatamat, si ca intr-o corabie alunecand pe valuri dormeai netulburat. Fecioara care te-a aruncat in apa, atunci, umplandu-se de frica si umilinta, a strigat lui Dumnezeu Cel minunat: Aliluia!
ICOSUL al 3-lea
Temandu-se sa te aduca in casa manioasei tale maici, fecioara cu jale lacrimand, te-a insemnat cu semnul crucii cufundahdu-te iarasi in apa, pe cand dormeai. Si o minune mai mare s-a petrecut: valurile raului ca niste aripi ingeresti te-au purtat pe tine catre mal. Iar fecioara ca pe Moise din apa luandu-te, te-a dus la casa ta, tremurand infricosata. Noi insa, minunandu-ne de o asemenea purtare de grija a lui Dumnezeu, graim:
Bucura-te, ca Dumnezeu Cel minunat intru sfintii Sai prin tine S-a proslavit;
Bucura-te, ca ingerul tau pazitor a fost ocrotitor;
Bucura-te, ca tu, ca si Moise, pe valurile raului te-ai invrednicit a fi purtat;
Bucura-te, ca pe tine, ca pe Noe, Dumnezeu de la inec te-a izbavit;
Bucura-te, caci cu asemenea minune ai adus frica si cutremurare locuitorilor din imprejurimi;
Bucura-te, caci prin tine si noi invatam sa nadajduim in Dumnezeu;
Bucura-te, precuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 4-lea
Furtuna de manie si rautate a indreptat asupra-ti maica ta, vazandu-te pe tine viu si sanatos si singura cu mainile sale dorea sa te piarda, sfinte prunc; deci alergand ticaloasa la rau, te-a aruncat in apa sub roata morii. Dar si de asta data Domnul, in chip minunat, te-a pazit viu, pentru ca toti, vazand aceasta minune, sa-l cante cantare de multumire si lauda: Aliluia!
ICOSUL al 4-lea
A zis psalmistul ca  " Domnul te va pazi pe tine de tot raul; pazi-va sufletul tau. Domnul va pazi intrarea ta si iesirea ta de acum si pana in veac " (Ps. 120,7 - 8). Si "de cine ma voi teme? Ce-mi va face mie omul" - toate aceste cuvinte s-au plinit intocmai cu tine, preaminunate parinte Teofile. Cu puterea lui Dumnezeu roata morii de apa s-a oprit, iar apa s-a inspumat. Morarul insa, a alergat inspaimantat si vazandu-te zacand sub roata, te-a luat ca pe un dar de pret al lui Dumnezeu, zicand catre tine asa:
Bucura-te, comoara de mult pret daruita mie de Dumnezeu;
Bucura-te, pruncule sfant, de Dumnezeu pazit;
Bucura-te, ca prin tine puterea lui Dumnezeu noua ni se arata;
Bucura-te, ca numele lui Dumnezeu prin tine se proslaveste;
Bucura-te, vas ales in slujba lui Dumnezeu si daruit noua ca sa povatuiesti oamenii catre mantuire;
Bucura-te, ca ti s-a gatit crucea indelungii rabdari si relei patimiri;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 5-lea
Frica si cutremur i-au cuprins pe toti locuitorii din imprejurimi care au vazut aceasta minune. Maica ta insa, iarasi nepricepand puterea lui Dumnezeu vadita asupra ta, s-a inasprit si mai mult spre foarte mare rautate, si punand juramant a vrut sa te piarda. Atunci tatal tau, preot al lui Dumnezeu, pentru a te pazi vru, te-a ascuns la neamurile lui. Noi insa minunandu-ne de rautatea maicii pornite spre ucidere si slavind intru tot intelepciunea lui Dumnezeu, cantam: Aliluia!
ICOSUL al 5-lea
"Nu vor veni catre tine rele si bataie nu se va apropia de locasul tau. Ca ingerilor Sai va porunci ca sa te pazeasca intru toate caile tale". Aceste cuvinte din Psaltire, de care nu te-ai despartit in toate zilele vietii tale, s-au implinit cu preamarire intru tine, o, preaminunate parinte Teofile. Si intru amintirea intreitei izbaviri de la moarte, tu ai purtat asupra-ti totdeauna o cingatoare de fier cu icoana Botezului Domnului. Noi insa, bucurandu-ne de o asemenea purtare de grija a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinta cantam tie:
Bucura-te, ca de trei ori ai fost izbavit prin putere dumnezeiasca de la inec;
Bucura-te, ca cu asemenea minune ne-ai aratat noua intelepciunea lui Dumnezeu si ai rusinat viclenia diavolului;
Bucura-te, ca prin intreita cufundare in apa, Preasfanta Treime O ai proslavit;
Bucura-te, ca tu si acum impreuna cu toti sfintii mijlocesti la Prestolul Sfintei Treimi;
Bucura-te, ca prin neincetata citire a psaltirii sufletul tau ti l-ai indulcit si oamenilor pilda de rugaciune ai aratat;
Bucura-te, parinte Teofile, mare facator de minuni si rugator pentru sufletele noastre;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 6-lea
Strain pentru lume si pentru toate cele ce sunt in ea aratandu-te, intotdeauna ai fost urat si de neamurile tale. Prigoniri si asupriri rabdand de la acestia fara cartire, tu ai purtat crucea cea grea a vietii tale. Cu suspine si lacrimi multe, ai alergat in intinderile padurii, si cu gura ta prunceasca, ca un inger al lui Dumnezeu, fara de prihana ai strigat catre Tatal cel Ceresc: Aliluia!
ICOSUL al 6-lea
Calator strain te-ai aratat pe acest pamant, mult patimitorule parinte Teofile. De parintii tai inca in viata tu ai fost alungat din casa parinteasca, iar cea care te-a nascut a ridicat mainile sale ca sa te omoare cu securea. Un binefacator insa, imbratisandu-te pe tine cum erai insangerat, te-a izbavit de ucigasa ta mama. Si neavand tu unde sa-ti pui capul si nici cu ce sa te hranesti, purtat fiind de Duhul Sfant, te-ai adapostit in biserica lui Dumnezeu si in fata Lui ti-ai marturisit toata durerea sufletului tau de prunc. Pentru o asemenea mult patimitoare vietuire, noi te fericim asa:
Bucura-te, ca si acum Domnul te-a pazit pe tine de mainile maicii tale ucigase;
Bucur-te, ca precum Boris si Gleb au primit varsarea sangelui lor nevinovat si sfant din mana celor de-un neam cu ei, asemenea a fost si tie;
Bucura-te, ca prin viata ta plina de necazuri, te-ai asemanat lui Hristos Care a pribegit pe pamant;
Bucura-te, ca te-ai salasluit impreuna cu El in locasurile Tatalui Ceresc;
Bucura-te, ca in toate zilele vietii tale, prigoane, defaimari si toata reaua patimire ai rabdat;
Bucura-te, ca nimanui nu ai rasplatit raului cu rau, ci dupa cuvantul lui Hristos, pentru vrajmasii tai te-ai rugat;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 7-lea
Voind Domnul Cel de oameni iubitor sa te arate poporului suferind rugator nou si vaditor al patimilor, te-a povatuit in Manastirea Kievo-Bratsk, ca in nevointe duhovnicesti sa-ti gatesti sufletul intru primirea harului dumnezeiesc. Tu insa, ca un cerb in valtoarea apelor, te-ai avantat sa cercetezi Dumnezeiasca Scriptura la scoala duhovniceasca de acolo. Plinind ascultarea de clopotar, tu, foarte devreme urcand in clopotnita, minunandu-te de sus de lucrarea lui Dumnezeu, te cufundai in cugetarea celor dumnezeiesti si in rugaciune tainica, intru bucurie duhovniceasca cantand Ziditorului tuturor fapturilor vazute si nevazute. Aliluia!
ICOSUL al 7-lea
Noua ta vietuire in locasul sfant ti-a indulcit inima. Precum dupa o furtuna pe marea vietii ai ajuns la liman linistit, si impreuna cu calugarii ai petrecut viata bineplacuta lui Dumnezeu intru ascultare, privegheri, plecarea genunchilor si citirea Psaltirii, intaistatatorii manastirii, vazand ravna ta staruitoare catre nevointele duhovnicesti, te-au invrednicit de tunderea in monahism si hirotonirea intru ierodiacon. Stand in fata Sfantului Prestol, tu cu ravna neobisnuita teVai straduit sa vietuiesti asemeni ingerilor. Noi insa, fericind nevointele tale si dragostea catre Prea dulcele lisus, graim asa:
Bucura-te, ca Domnul S-a milostivit de tine si te-a chemat in sfanta manastire;
Bucura-te, caci prin rugaciune si ascultare, cu tot dinadinsul, ai urmat staretilor nevoitori in ascultare si nevointa rugaciunii;
Bucura-te ca sufletul tau l-ai pastrat nerobit de patimi;
Bucura-te, ca ispitele tineretii ai biruit;
Bucura-te, ca ne-ai aratat chipul rabdarii si ascultarii;
Bucura-te, ca pentru Hristos ai vietuit si pe toti oamenii i-ai invatat sa-l lucreze si sa-L slujeasca;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!

CONDACUL al 8-lea
In asa cumplite chinuri fiind, ingerii inconjurau trupul tau cel istovit de multimea batailor, lovind impotriva pe cei ce te chinuiau, incat au murit noua dintre ei, iar tu ai ramas nevatamat. De care vedere minunandu-se toti cei ce priveau la chinurile tale, il slaveau ca si noi pe marele Dumnezeu, cantandu-l: Aliluia!
ICOSUL al 8-lea
Plin fiind de bunatate si virtuti, cu adevarat ai fost inger in trup, minunate Teofile, aratandu-te fratilor pilda de blandete, de ascultare, de smerenie si neprihanire. Slujind la Prestolul lui Dumnezeu in cinul preotesc, tu asemenea preacuviosilor Serghie de Radonej si Serafim de Sarov, te-ai invrednicit sa vezi pe ingerii din ceruri, impreuna slujitori cu tine la Dumnezeieasca Liturghie si harul lui Dumnezeu, pogorandu-se peste Sfintele Daruri. Cu evlavie cinstind sfintenia ta, cu frica si cu umilinta cantam tie:
Bucura-te, omule ceresc si ingere pamantesc;
Bucura-te, vas umplut cu har dumnezeiesc;
Bucura-te, cel ce in inima chipul lui Hristos totdeauna l-ai purtat;
Bucura-te, ca pentru El, trupul de patimi si de pofte ti l-ai rastignit;
Bucura-te, fierbinte rugator pentru toti cei ce la tine alearga;
Bucura-te, grabnic ajutator celor suferinzi si rataciti;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 9-lea
Toata viata ta a fost plina de necazuri si mahniri, de chinuri si prigoniri. Tu dar, in numele dragostei catre Dumnezeu, ai luat asupra-ti nevointa nebuniei pentru Hristos. Deci fiind de multi prigonit, suferind scarbe si ocari, tu, smerit cu inima si bland cu duhul, asemenea lui
Hristos pe Cruce, te-ai rugat pentru vrajmasii si hulitorii tai, zicand: "larta-le, Doamne, ca nu stiu ce fac" si intru bucuria inimii cantai lui Dumnezeu neincetat: Aliluia!
ICOSUL al 9-lea
Vazand Domnul nevointa ta, dragostea si milostivirea catre cei suferinzi, ti-a dat darul vederii cu duhul si al tamaduirii. Si tu, vadind pacatele lor cele ascunse, ii indreptai pe calea mantuirii, tamaduind atat neputintele trupesti, cat si cele sufletesti. Iar tu singur ti-ai inasprit nevointele tale, caci zi si noapte te nevoiai in desisurile padurii, asemenea preacuviosului Serafim de Sarov, rugandu-te in genunchi pe un trunchi de copac. Pentru asemenea nevointe ale tale, primeste de la noi laudele acestea:
Bucura-te, ca prin nevointele tale te-ai asemanat cuviosilor parinti din Lavra Pecerska!
Bucura-te, pazitor infocat al curatiei trupesti si sufletesti;
Bucura-te, ca ai biruit cu nevointele tale ispitele de la trup, de la lume si de la diavol;
Bucura-te, ca pentru ravna ta si dragostea catre Hristos, darul inainte vederii cu duhul si al facerii de minuni de la El ai dobandit;
Bucura-te, ca neputintele trupesti si sufletesti cu un singur cuvant le tamaduiai;
Bucura-te, celor obijduiti si necajiti grabnic ajutatorule;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 10-lea
Grabnic ajutator si mangaietor ai fost, parinte Teofile, nu doar pentru cei ce veneau la tine, dar si pentru cei din orasul Kiev, cand mergeai calare pe un vitel le erai mangaietor, citindu-le din Paltire si bucurai pe cei necajiti si oropsiti, imbracai si hraneai pe saraci, ocarai cu asprime pe cei inraiti, prezicand cele ce aveau sa se intample, pe multi i-ai povatuit pe calea pocaintei. Iar noi, minunandu-ne de asemenea milostivire si dragoste de oameni ce aveai, cantam Atotmilostivului Dumnezeu: Aliluia!
ICOSUL al 10-lea
Imparatul fapturilor a fost Adam in rai pana la caderea in pacat, caci toate dobitoacele i se supuneau, lata ca si tie, neprihanitului si luminatului de Duhul Sfant s-au supus si dobitoacele, si pestii si pasarile. Graindu-le tu, fapturile necuvantatoare, supuse iti urmara poruncile. Spre uimirea tuturor, vitelul tau, purtat de puterea lui Dumnezeu, te ducea unde dorea sufletul tau cel sfant, pentru a se ruga sau a da ajutor celor ce aveau nevoie. Minunandu-ne si noi de o asemenea purtare de grija a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinta graim acestea:
Bucura-te, vaditorule al iubitorilor de pacat, savarsit pe fata si intr-ascuns;
Bucura-te, povatuitorule al celor rataciti si al celor necajiti mangaietorule;
Bucura-te, pentru cei ce cereau ajutorul tau, grabnic folositorule;
Bucura-te, cel ce inveti pe toti sa se supuna voii lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si dobitoacele cele cu naravuri rele, dupa cuvantul tau, ascultau ca oile;
Bucura-te, ca si luntrea peste raul Nipru, la cuvantul tau, singura pe apa plutea;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 11-lea
Cantare de umilinta lui Dumnezeu cel Unul in Treime l-ai adus in toate zilele vietii tale mucenicesti, vrednicul de lauda, parinte Teofile. Zi si noapte, in chilia din desisurile padurii, facand rugaciune inteleapta, nu ai lasat fara mangaiere si vindecare pe toti cei ce veneau la tine, povatuindu-i cu cuvantul lui Dumnezeu si prin nevointa nebuniei tale intru Hristos. Iar acum mijlocind la Tronul imparatului Slavei, roaga-te pentru noi, cei ce cistim sfanta pomenirea ta, pentru ca si noi impreuna cu tine sa cantam in veci lui Dumnezeu: Aliluia!
ICOSUL al 11-lea
Stiind viitorul ca si prezentul, tu multor oameni prezicandu-le moartea lor napraznica sau bolile, i-ai adus de la viata pacatoasa la pocainta. Celor ce cantau viata monahiceasca le binecuvantai, uneori, casatoria, iar celor doritori de vietuire in lume calugaria, asa incat viata lor sa fie bineplacuta lui Dumnezeu si mantuitoare pentru suflet. Asa si tarului Nicolae I, stand tu indurerat intr-un furnicar, i-ai prevazut sfarsitul trist pe campul de lupta din Crimeea si moartea lui din suparare. Pentru o asemenea grija a ta fata de oameni, graim cu buze pline de multumire acestea:
Bucura-te, tainicule vazator al vietuirii omenesti;
Bucura-te, ca tu ai aratat locul pentru ridicarea manastirii Pokrov pe Glubocite;
Bucura-te, ca tu ai aratat in padure locul unde trebuia asezata sihastria Schimbarea la Fata;
Bucura-te, ca si crucea acolo ai infipt-o, ca si apostolul Andrei in muntii Kievului;
Bucura-te, ca si pentru manastirea lona de pe culmile Zveranetilor, prin intreita binecuvantare locul ai sfintit;
Bucura-te, ca tu mitropolitului Filaret i-ai prezis marea mistuire in flacari a Lavrei Pecerska;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne!
CONDACUL al 12-lea
Har de la Dumnezeu ti s-a dat tie, placutule slujitor al lui Dumnezeu, de a face minuni pentru proslavirea Atotputernicului Ziditor al cerului si al pamantului. Asemeni lui Hristos, Care in chip minunat a saturat oamenii flamanzi in pustie, tu ai saturat pe pelerinii istoriviti care veneau sa se inchine cuviosilor lui Dumnezeu de la Pecerska, cu o mancare gatita in chip minunat in padure, din fiertura cu pietricele si iarba, aprinzand lemnele cu foc pogorat din cer prin rugaciunile tale. Si pe copila moarta cu rugaciunea ta ai inviat-o, intru mangaierea vaduvei ce plangea. Iar noi cu frica si cu cutremur, cu buze pline de multumire, cantam lui Dumnezeu Cel minunat intru sfintii Sai: Aliluia!
ICOSUL al 12-lea
Stiind mai dinainte ziua si ceasul fericitului tau sfarsit, ti-ai pregatit singur trupul spre ingropare, o, preamarite facatorule de minuni, Teofile. Aprinzand lumanari si tamaind chilia ta pentru intampinarea ingerului cu buna mireasma pe ucenicul tau l-ai trimis sa traga clopotele, ca sa vesteasca fratilor soborului ca Teofil se muta la Domnul. Si s-a tanguit intreg poporul cand se inmormanta preacinstitul tau trup, caci se lipseau de mangaietorul si povatuitorul lui. Dupa o suta patruzeci de ani insa, Domnul a descoperit moastele tale, iar cei ce cinstesc pomenirea ta, au zugravit pe racla al tau chip. Si noi, cu umilinta, cautand catre icoana ta, cu bucurie strigam tie;
Bucura-te, mare facator de minuni, daruit de Dumnezeu spre mangaierea noastra;
Bucura-te, al celor necajiti mangaietorule, vaduvelor Si orfanelor ocrotitorule, bolnavilor si suferinzilor tamaduitorule;
Bucura-te, ca si dupa savarsirea ta nu incetezi a face minuni;
Bucura-te, ca dai grabnic ajutor celor ce se roaga la mormantul tau;
Bucura-te, ca acum numele tau cu al sfintilor se proslaveste;
Bucura-te, podoaba orasului Kiev si slava sihastriei Kitaev;
Bucura-te, preacuvioase parintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mantuirii pe noi indreptandu-ne.
CONDACUL al 13-lea
O, prea marite ales al lui Hristos si facator de minuni, parinte al nostru, Teofile! Primeste aceasta putina rugaciune a noastra adusa tie intru lauda de noi, nevrednicii si pacatosii, dar care cu nemarginita dragoste te cinstim pe tine. Roaga-L pe Domnul Dumnezeu sa ne izbaveasca de toate primejdiile, napastele si necazurile, mai vartos cu seama de caderile in pacat, de moarte napraznica si de muncile cele vesnice. Nu ne lasa sa murim fara pocainta. Fii noua povatuitor spre imparatia Cerului, ca acolo impreuna cu tine sa cantam pururea lui Dumnezeu: Aliluia!
(de trei ori)
Apoi Icosul 1 si Condacul 1.
Rugaciune catre Sfantul Teofil
O, preamarite slujitor al lui Hristos, fierbinte rugator si mijlocitor, parinte al nostru, Teofile! Tu din pantecele maicii tale ai fost ales de Dumnezeu ca sa-l slujesti si in chip minunat ai fost pazit de El de tot raul. Pentru nevointa nebuniei tale intru Hristos, Domnul ti-a dat darul proorociei si al facerii de minuni. Dupa porunca incepatorului preotiei Hristos, ti-ai pus sufletul pentru oile din turma Mai Marelui pastorilor. Tu pe cei ce pacatuiau intru ascuns si pe fata i-ai vadit si cu cuvintele tale intelepte catre pocainta si indreptare i-ai adus. Pe cei bolnavi si in suferinta ce veneau la tine nu i-ai departat. Tuturor ai fost ca un parinte iubitor de fii si un bun pastor. Si acum auzi-ne pe noi, cei ce cu credinta te chemam pe tine si cadem cu tot dinadinsul spre racla cu ale tale moaste, parinte al nostru, Teofile. Cere de la intrutotmilostivul Dumnezeu pace Bisericii noastre ortodoxe, intelepteste-i si-i intoarce pe eretici si schismatici in sanul Bisericii Mame. Cere pentru pastorii nostri ravna pentru mantuirea oamenilor; iar poporului ascultare de Sfanta Biserica si sarguinta spre apararea credintei ortodoxe nestirbite. Roaga-L pe Tatal Ceresc sa dea fiecaruia dupa a sa cerere: tinerilor sporire in credinta ortodoxa, batranilor si neputinciosilor intarire si mangaiere, bolnavilor tamaduire, orfanilor si celor neajutorati ocrotire si bucurie necurmata, celor rataciti si pacatosi indreptare. Si pentru noi toti cere sanatate trupeasca si mantuire sufletului. Aprinde cu focul dumnezeiestii iubiri inimile noastre cele ratacite. Ajuta-ne noua sa ne indreptam viata noastra pacatoasa, ca sa trecem fara primejdii vamile cumplitilor vrajmasi si sa ne salasluim in lacasurile Tatalui Ceresc, ca impreuna cu tine si cu toti sfintii sa cantam prea sfanta cantare intrutot Laudatei si Sfintei Treimi: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, in vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sf.Ierarh Varlaam

20/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Acatiste

Dupa obisnuitul inceput, se zic:

CONDACELE SI ICOASELE

Condacul 1:


Vrednicului pastor al Bisericii Moldovei si ravnitorului Ierarh Varlaam lauda de multumire ii aducem noi, nevrednicii, ca acesta a stralucit cu intelepciunea si cu virtutile intre ierarhii Bisericii stramosesti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejita a slavei Sale in ceruri, de unde se I roaga pentru cei ce-i canta: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Icos

in tinerete, Dumnezeu te-a harazit sa fii vas ales ai harului Sau, caci bine credinciosii tai parinti, de bun neam, ti-au sadit in suflet iubirea de Hristos si de invataturile Lui, incat ai ales sa mergi pe calea virtutilor si a cunoasterii de Dumnezeu, pentru care iti aducem aceste laude:

Bucura-te, cel ce ai fost zamislit ca rod al rugaciunii,
Bucura-te, floare rara odraslita in tinuturile Neamtului;
Bucura-te, ca la Botez ai primit numele Marelui Vasile,
Bucura-te, mangaiere pentru bunii tai parinti,
Bucura-te, ca din pruncie sufletul tau a fost locas al Duhului Sfant,
Bucura-te, ca ai ascultat pe ingerul pazitor, care ti-a calauzit pasii copilariei,
Bucura-te, ca dragostea de Dumnezeu a impodobit chipul tau,
Bucura-te, minte treaza si inteleptita de Duhul Sfant;
Bucura-te, suflet luminat de Soarele Hristos,
Bucura-te, ca far calauzitor ti-a fost dreapta credinta,
Bucura-te, cel ce te-ai hranit din dulceata Sfintelor Scripturi,
Bucura-te, cel ce nu ti-ai lipit inima de desertaciunile lumii;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Credinta cea dreapta avand, ai facut-o lucratoare prin iubire in sufletul tau si, luminat fiind de harul Duhului Sfant, ai trait pe pamant, inca din frageda pruncie, asemenea ingerilor, cantand neincetat lui Dumnezeu, Cel in Treime laudat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

A scultand cuvantul Iui Hristos, care Cel ce voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine si sa-Mi urmeze, prin voia Iui Dumnezeu, ai parasit casa parinteasca si, asemenea prorocului Ilie oarecand la paraul Cherit, te-ai adapostit Ia Schitul Zosim pe Valea Secului, pentru a te darui il vietii sihastresti, placuta Iui Dumnezeu. Minunandu-ne de buna ta alegere, iti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, doritor de viata isihasta;
Bucura-te, ca ai dorit primirea ingerescului chip;
Bucura-te, urmator si implinitor al poruncilor lui Hristos
Bucura-te, vas ales in care s-a turnat apa Duhului Sfant,
Bucura-te, candela aprinsa in obstea Schitului Zosim;
Bucura-te, piatra zidita pe Piatra Hristos,
Bucura-te, tanar iubitor de nevointa;
Bucura-te, suflet luminat de razele iubirii dumnezeiesti,
Bucura-te, pustnic vrednic si inger intraripat,
Bucura-te, viata placuta lui Dumnezeu si oamenilor,
Bucura-te, minte plina de intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, ca ti-ai impodobit viata cu sfintele osteneli;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

nzestrat de Dumnezeu cu minte veghetoare si inteleapta, fericite Parinte, te-ai aratat sarguitor impletind ostenelile calugaresti cu deprinderea limbilor in care s-au scris invataturile si dogmele Sfintilor Parinti. Drept aceea, ai talcuit, in limba poporului tau, din si intelepciunea Sfantului Ioan Scararul, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosui ai 3-lea:

s-a. Domnul: Asa sa lumineze Iumina voastra inaintea oamenilor, ca Si; ei, vazand faptele voastre cele bune, sa i slaveasca pe Dumnezeu, Care este in ceruri. Tu, Sfinte Varlaam, aprinzandu-te din Iumina lui Hristos, te-ai facut lumina pentru cei din vremea ta, incat numele tau a fost cunoscut in toate tinuturile Moldovei si toti se minunau de intelepciunea data tie de Dumnezeu, pentru care noi te laudam, zicand:

Bucura-te, lumina aprinsa din lumina Iui Hristos
Bucura-te, intruchipare a virtutilor crestinesti,
Bucura-te, rau de apa vie spre viata cea vesnica
Bucura-te, fantana din care se adapa cei insetati de invataturi;
Bucura-te, hrana duhovniceasca pentru cei flamanzi de dreptate,
Bucura-te, talcuitor al invataturilor Sfintilor Parinti,
Bucura-te, datator de liniste sufleteasca;
Bucura-te, aducator de pace din pacea lui Hristos;
Bucura-te, pilda monahilor si credinciosilor evlaviosi;
Bucura-te, indreptator credintei si chip blandetilor,
Bucura-te, invatator al infranarii si ajutator al neputinciosilor,
Bucura-te, cel ce aduci nadejde si caldura sufleteasca,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evaneheliei lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Ajungand sfetnic de incredere al voieozilor timpului tau, acestia ti-au incredintat soliri in alte tari, pe care le-ai implinit cum se cuvine, fara ca grijile lumii sa-ti rapeasca din minte smerita cugetare, fi rugaciunea curata sl gandul la Dumnezeu, Caruia ii cantai neincetat: Aliluia!

icosul al 4-lea:

Dumnezeu Cel negrait si necuprins cu gandul, nevazut, neajuns, pururea fiind si acelasi fiind, de Ia care vine toata darea cea buna si tot adevarul, te-a aks pe tine sa fii js pastor al Bisericii Moldovei. Drept aceea, domnitorul tarii si sfetnicii sai, urmatori facandu-se sfatului Celui Atotputernic, te-au randuit pastor al turmei celei cuvantatoare, iubitoare de Hristos, incredintandu-ti toiagul vladicesc de la Iasi. Minunandu-ne de darul pe care ti l-a dat de la Dumnezeu, iti cantam asa:

Bucura-te, vrednicule pastor al Bisericii Moldovei;
Bucura-te, arhiereasca slujire prin care ti-ai impodobit haina sufletului;
Bucura-te, dreptar al slujirii arhieresti,
Bucura-te, ales al lui Dumnezeu Cel in Treime laudat,
Bucura-te, invatator, pastor si sfintitor al credinciosilor,
Bucura-te, propovaduitor al Evangheliei lui Hristos,
Bucura-te, slujitor al Adevarului si om al dreptatii,
Bucura-te, potir in care s-a turnat harul Duhului Sfant,
Bucura-te, glasul Cuvantului auzit in Biserica Moldovei,
Bucura-te, rob al lui Hristos si prieten al sfintilor,
Bucura-te, preaintelept semanator al cuvintelor mantuitoare,
Bucura-te, uns al lui Hristos si urmas al Apostolilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 5-!ea:

Incredintandu-ti-se tronul vrednicilor mitropoliti ai Moldovei Ierarhe Varlaam, plin de putere dumnezeiasca ai randuit cu buna chibzuinta toata lucrarea Bisericii si nu te-ai despartit de ostenelile calugaresti, ci cu multa dragoste ai impletit munca si rugaciunea ca sa dobandesti harul lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Putere de la Dumnezeu ai primit, bunule pastor, nu numai pentru a chivernisi viata Bisericii Moldovei, ci si pentru a marturisi credinta cea dreapta a Mantuitorului Hristos; caci te-ai aratat limba graitoare a inaltei teologii, propovaduind lumii dreapta cinstire de Dumnezeu, aparand-o de invataturile ereticesti. Pentru aceasta te cinstim si Bucura-te, raza a teologiei care a luminat sufletul;

Bucura-te, risipitor al intunericului eresurilor,
Bucura-te, cuget impartasit cu intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, oglinda fara pata a lucrarii lui Dumnezeu,
Bucura-te, rau al lui Dumnezeu prin care curge harul,
Bucura-te, cel ce inmiresmezi Ortodoxia cu dumnezeiestile cuvinte;
Bucura-te, aparatorule fierbinte al dreptei credinte;
Bucura-te, alauta a Duhului Sfant;
Bucura-te, grai cu rasunet placut al talcuirilor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, ierarh intelept si pastor milostiv,
Bucura-te, cel ce ai indepartat invataturile cele gresite;
Bucura-te, cel ce ai vestit minunile lui Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Lucrarea invatatoreasca din Biserica lui Hristos ai implinit-o cu multa ravna, Sfinte Ierarhe Varlaam, incat glasul tau inteleptit de Dumnezeu s-a auzit in toata Ortodoxia, iar pastoritii tai s-au impartasit din intelepciunea ta multumind lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Luminat fiind de Dumnezeu, ai talcuit, cuvintele vietii vesnice ale Evangheliei lui Hristos. Cazania ta, prealuminate Ierarhe, a devenit izvor de invatatura spre cunoasterea lui Dumnezeu pentru intreg poporul din toate provinciile romanesti. Drept aceea, socotindu-te apostol si dascal al neamului nostru, te laudam, zicand:

Bucura-te, ctitorul cartii romanesti de invatatura,
Bucura-te, talcuitor inspirat al Evangheliei,
Bucura-te, cunoscator al tainelor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, luminator al poporului roman,
Bucura-te, aparator al dreptei credinte,
Bucura-te, vrednic urmas al Apostolilor,
Bucura-te, vas ales al Duhului Sfant,
Bucura-te, trambita de aur a dumnezeiestilor glasuiri,
Bucura-te, stanca neclintita in calea furtunilor,
Bucura-te, ritor intelept al Cuvantului,
Bucura-te, ostenitor impreuna cu Sfantul Ierarh Petru Movila,
Bucura-te, amvon al sfintei intelepciuni,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Tulburata fiind Biserica dreptmaritoare de invataturi straine, la Sinodul de la Iasi, ca oarecand la Sinoadele ecumenice, s-a lamurit dreapta credinta. Tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, ai fost diriguitorul acestui sinod, dand slava lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Inteleptiti de Dumnezeu, ierarhii Sinodului de la Iasi s-au aratat aparatori ai dreptei credinte si luptatori pentru unitatea Bisericii Ortodoxe, iar cu luminarea Sfantului Duh au cercetat Marturisirea de credinta a Sfantului Mitropolit Petru Movila, care a fost apoi indreptar pentru toata Ortodoxia.
Ca unul ce ai fost intelept diriguitor al Sinodului, Sfinte Ierarhe Varlaam, primeste de la noi aceasta cantare:

Bucura-te, lauda stralucita a ierarhilor,
Bucura-te, dumnezeiesc aparator al adevaratei credinte,
Bucura-te, stalp neclintit al Bisericii dreptmaritoare,
Bucura-te, diriguitor al Sinodului de la Iasi,
Bucura-te, marturisitor statornic al Sfintelor Taine;
Bucura-te, ochi veghetor al Bisericii;
Bucura-te, privighetoare a Ortodoxiei cea frumos glasuitoare,
Bucura-te, vultur al teologiei celei inalte,
Bucura-te, dascal iscusit al preotimii,
Bucura-te, povatuitor al monahilor,
Bucura-te, fulger care risipesti norii intunecati ai eresurilor,
Bucura-te, pastor luminat al credinciosilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Impreuna cu Vasile Voievod te-ai ingrijit, Sfinte Ierarhe, ca sa aduci in biserica Sfintilor Trei Ierarhi din Iasi, pe care tu insuti ai sfintit-o, moastele Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, cea mult folositoare. Asezandu-le in preafrumoasa ctitorie, impreuna cu tot poporul, cu multa evlavie, ai cantat lui Dumnezeu, Cel minunat intru sfintii Sai: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Slujitor al Preasfintei Treimi, cinstitor neindoielnic al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si prieten al sfintilor, nu ai pregetat, Parinte, a innoi locasurile inchinate lor, in care ai propovaduit, cu timp si fara timp, Cuvantul Mantuitorului Hristos. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, ca ai fost patruns de harul Sfintei Treimi,
Bucura-te, cel ce dai lumina oamenilor din lumina lui Hristos,
Bucura-te, cel ce imparti daruri ceresti din darul Duhului Sfant,
Bucura-te, prieten al ierarhilor, cuviosilor si mucenicilor,
Bucura-te, pastorule cel harnic al turmei lui Hristos;
Bucura-te, cel laudat impreuna cu Sfintii Ierarhi Petru Movila al Kievului si Dosoftei al Moldovei;
Bucura-te, cel impreuna cinstit cu toti sfintii romani,
Bucura-te, sfetnicul de taina al lui Vasile Voievod;
Bucura-te, bogatie de sfanta intelepciune,
Bucura-te, vedere patrunzatoare a tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, albina cautatoare de nectar duhovnicesc,
Bucura-te, aparator si sprijinitor al poporului obidit;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Credinta cea dreapta pazind, calatoria savarsind, bogat in fapte bune, Ierarhe Varlaam, dupa voia lui Dumnezeu, te-ai intors la Manastirea Secu, unde ti-ai dat sufletul in mainile Dreptului Judecator, si primind cununa nevestejita a slavei Sale, ai multumit, cantandu-I Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mormantul tau din zidul bisericii Sfantului Ioan Botezatorul de la Manastirea Secu izvoraste lumina si vindecari. Pentru aceea, de veacuri, monahii iscusiti si ravnitori tin aprinsa candela rugaciunilor in biserica odihnei tale. Acelora si noua cere de la Dumnezeu ajutor si ocrotire, ca sa iti cantam:

Bucura-te, ocrotitorul si ajutatorul vietuitorilor Manastirii Secu;
Bucura-te, cel ce unesti cele de jos cu cele de sus;
Bucura-te, cel numarat in soborul sfintilor nemteni;
Bucura-te, sluga buna si credincioasa primita in bucuria Stapanului Hristos,
Bucura-te, cel care neincetat ai purtat grija de pastoritii tai,
Bucura-te, cel ce petreci in lumina negraita a slavei lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce trimiti binecuvantare pe pamant,
Bucura-te, cel ce ti-ai savarsit viata slujind lui Hristos;
Bucura-te, cel ce ai fost imbracat cu haina de lumina;
Bucura-te, ca impreuna cu Maica Domnului si cu toti sfintii te odihnesti in camara lui Hristos;
Bucura-te, ierarhe iubitor de tara si de neam;
Bucura-te, ca toti credinciosii te cinstesc dupa cuviinta;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Pe Hristos pe care L-ai marturisit ca Domn si Dumnezeu si Mantuitor al lumii, il vezi acum fata catre fata in imparatia cerurilor si te bucuri de slava cea negraita a luminii celei intreit stralucitoare, pregatita din veci celor care au iubit, pe pamant, bunacuviinta Casei Sale. Indulcindu-te, Sfinte, de darurile ceresti, impreuna cu ingerii canti: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Laudam nevointele tale, Preaintelepte Varlaam, cinstim sfintele tale moaste, urmam sfaturile si invataturile tale lasate noua mostenire, cantam cu bucurie incununarea ta in ceruri si, cu osardie, te rugam, Sfinte Parinte, sa ne ajuti in vremea necazurilor si a ispitelor ce ne vin de la trup, de la lume si de la diavol, ca sa putem canta:

Bucura-te, rugatorule pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, vindecatorule de boli al celor care se roaga cu credinta;
Bucura-te, ocrotitor al monahilor si al sihastrilor,
Bucura-te, sprijinitor al saracilor si al vaduvelor,
Bucura-te, intelept povatuitor al tinerilor,
Bucura-te, ajutator al orfanilor si strainilor,
Bucura-te, dezlegator al blestemelor si juramintelor,
Bucura-te, risipitor al intunericului minciunii,
Bucura-te, aducator de belsug duhovnicesc,
Bucura-te, liman al celor pierduti in valtoarea ispitelor,
Bucura-te, mangaiere a celor intristati si deznadajduiti,
Bucura-te, purtatorule de Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Cum vom putea sa te laudam, dupa cuviinta, pentru virtutile tale, Sfinte Parinte, noi care nu ne-am sarguit indeajuns sa ne apropiem de dragostea lui Hristos, asa cum tu ai facut? De aceea, te rugam sa ceri de la Dumnezeu indurare, mila si har pentru noi, ca sa putem canta impreuna cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Te rugam, Sfinte Ierarhe, sa ne ajuti a pastra neatinsa de rataciri credinta stramoseasca si toate predaniile ei, te rugam, Parinte, sa trimiti de la Dumnezeu pastorilor nostri intelepciune si multa staruinta in lucrarea incredintata lor de Hristos, cere, prealuminate, de la Dumnezeu sa apere tara noastra de primejdii si necazuri, iar noua sa ne daruiasca evlavie pentru a-ti canta:

Bucura-te, podoaba nepretuita a Bisericii stramosesti,
Bucura-te, marturisitor al lui Hristos,
Bucura-te, lauda a monahilor nemteni si bucurie a credinciosilor,
Bucura-te, rugator pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, floare rasadita in gradina Maicii Domnului,
Bucura-te, savarsitor al faptelor bune,
Bucura-te, faclie care luminezi calea spre Hristos,
Bucura-te, chip plin de har dumnezeiesc,
Bucura-te, suflet scaldat in lumina cereasca,
Bucura-te, sfant intre ierarhii Moldovei,
Bucura-te, intarire a credinciosilor si mangaiere a celor pacatosi;
Bucura-te, cel ce esti in ceruri rugator catre Domnul;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

"Minunat este Dumnezeu intre sfintii Sai", dar cu adevarat minunat esti si tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, intre sfintii neamului nostru romanesc, binecuvantat de Dumnezeu pentru rugaciunile sfintilor lui, stim, Sfinte Parinte, ca moastele tale ocrotesc glia tarii noastre, iar invatatura ta sporeste credinta fiilor neamului care, luand pilda de la tine, canta lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamarit: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Soborul ierarhilor, cetele preotilor si ale monahilor si obstea binecredinciosilor nu vor inceta a vesti faptele tale, savarsite pentru poporul din care ai rasarit si pentru Biserica lui Hristos pe care ai slujit-o cu dragoste. Nadajduim, Ierarhe Sfinte, ca nu vei inceta sa fii rugator fierbinte la Bunul Dumnezeu ca sa ocroteasca de toata primejdia pe cei care savarsesc cu dragoste sfanta pomenirea ta si-ti canta:

Bucura-te, arhipastor iubit de toata suflarea romaneasca,
Bucura-te, strajer care veghezi la hotarele tarii noastre,
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu ingerii si in ceruri;
Bucura-te, fierbinte ajutator celor ce poarta numele tau,
Bucura-te, povatuitor al voievozilor si al conducatorilor evlaviosi;
Bucura-te, propovaduitor binecuvantat de Dumnezeu,
Bucura-te, cel cinstit de intreg neamul romanesc;
Bucura-te, cel ce ai adunat nectar din florile Sfintei Scripturi;
Bucura-te, cel ce te hranesti din bunatatile raiului,
Bucura-te, cel ce stralucesti in ceata ierarhilor,
Bucura-te, prieten si casnic al lui Dumnezeu,
Bucura-te, cel ce ne ajuti in zilele sfarsitului nostru,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, intru tot laudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfant mitropolit al Ortodoxiei romanesti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de stramtorare sa fii marturisitor si aparator al credintei stramosesti, noua, celor ce savarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta, roaga-te lui Dumnezeu sa ne daruiasca izbavire din nevoi si din necazuri, iar la vremea sfarsitului, sa ne primeasca la limanul mantuirii si, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zic iarasi Icosul 1: Din tinerete Dumnezeu te-a harazit… si Condacul 1: Vrednicului pastor…
si se citeste aceasta

RUGACIUNE

Sfinte Ierarhe Varlaam, intelept arhipastor si invatator al nostru, primeste rugaciunea noastra cea smerita, grabeste si ne ajuta, celor ce ne inchinam sfintei icoanei tale cu credinta si cu dragoste. Intareste-ne in dreapta credinta, stinge razvratirile eresurilor si departeaza de la noi certurile si dezbinarile, ura si defaimarea. Ocroteste tara in care se pomeneste numele tau, pazeste manastirile, orasele si satele si pe fiii neamului nostru romanesc, de foamete, de cutremur, de potop, de seceta, de bolile cele aducatoare de moarte, de necazuri si de toata reaua intamplare. Roaga pe Hristos-Domnul sa daruiasca tuturor pace si bucurie sfanta, bunastare poporului, ploaie aducatoare de roade, binecuvantare in familii, iubire unul fata de altul, incredere si dragoste intre frati, rabdare, spor duhovnicesc credinciosilor, ascultare si smerita cugetare calugarilor, dreapta chibzuinta preotilor, intelepciune si ravna ierarhilor, ca sa pastoreasca cu sfintenie poporul credincios, urmand pilda ta. Ajuta-ne, Sfinte, in vremea sfarsitului nostru sa aflam mila si har la Dumnezeu, iar la dreapta judecata, sa ne ierte si sa ne aseze in ceata celor mantuiti ca sa ne bucuram impreuna cu ingerii, slavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita in vecii vecilor. Amin.

Dupa obisnuitul inceput, se zic:

CONDACELE SI ICOASELE

Condacul 1:


Vrednicului pastor al Bisericii Moldovei si ravnitorului Ierarh Varlaam lauda de multumire ii aducem noi, nevrednicii, ca acesta a stralucit cu intelepciunea si cu virtutile intre ierarhii Bisericii stramosesti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejita a slavei Sale in ceruri, de unde se I roaga pentru cei ce-i canta: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Icos

in tinerete, Dumnezeu te-a harazit sa fii vas ales ai harului Sau, caci bine credinciosii tai parinti, de bun neam, ti-au sadit in suflet iubirea de Hristos si de invataturile Lui, incat ai ales sa mergi pe calea virtutilor si a cunoasterii de Dumnezeu, pentru care iti aducem aceste laude:

Bucura-te, cel ce ai fost zamislit ca rod al rugaciunii,
Bucura-te, floare rara odraslita in tinuturile Neamtului;
Bucura-te, ca la Botez ai primit numele Marelui Vasile,
Bucura-te, mangaiere pentru bunii tai parinti,
Bucura-te, ca din pruncie sufletul tau a fost locas al Duhului Sfant,
Bucura-te, ca ai ascultat pe ingerul pazitor, care ti-a calauzit pasii copilariei,
Bucura-te, ca dragostea de Dumnezeu a impodobit chipul tau,
Bucura-te, minte treaza si inteleptita de Duhul Sfant;
Bucura-te, suflet luminat de Soarele Hristos,
Bucura-te, ca far calauzitor ti-a fost dreapta credinta,
Bucura-te, cel ce te-ai hranit din dulceata Sfintelor Scripturi,
Bucura-te, cel ce nu ti-ai lipit inima de desertaciunile lumii;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Credinta cea dreapta avand, ai facut-o lucratoare prin iubire in sufletul tau si, luminat fiind de harul Duhului Sfant, ai trait pe pamant, inca din frageda pruncie, asemenea ingerilor, cantand neincetat lui Dumnezeu, Cel in Treime laudat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

A scultand cuvantul Iui Hristos, care Cel ce voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine si sa-Mi urmeze, prin voia Iui Dumnezeu, ai parasit casa parinteasca si, asemenea prorocului Ilie oarecand la paraul Cherit, te-ai adapostit Ia Schitul Zosim pe Valea Secului, pentru a te darui il vietii sihastresti, placuta Iui Dumnezeu. Minunandu-ne de buna ta alegere, iti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, doritor de viata isihasta;
Bucura-te, ca ai dorit primirea ingerescului chip;
Bucura-te, urmator si implinitor al poruncilor lui Hristos
Bucura-te, vas ales in care s-a turnat apa Duhului Sfant,
Bucura-te, candela aprinsa in obstea Schitului Zosim;
Bucura-te, piatra zidita pe Piatra Hristos,
Bucura-te, tanar iubitor de nevointa;
Bucura-te, suflet luminat de razele iubirii dumnezeiesti,
Bucura-te, pustnic vrednic si inger intraripat,
Bucura-te, viata placuta lui Dumnezeu si oamenilor,
Bucura-te, minte plina de intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, ca ti-ai impodobit viata cu sfintele osteneli;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

nzestrat de Dumnezeu cu minte veghetoare si inteleapta, fericite Parinte, te-ai aratat sarguitor impletind ostenelile calugaresti cu deprinderea limbilor in care s-au scris invataturile si dogmele Sfintilor Parinti. Drept aceea, ai talcuit, in limba poporului tau, din si intelepciunea Sfantului Ioan Scararul, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosui ai 3-lea:

s-a. Domnul: Asa sa lumineze Iumina voastra inaintea oamenilor, ca Si; ei, vazand faptele voastre cele bune, sa i slaveasca pe Dumnezeu, Care este in ceruri. Tu, Sfinte Varlaam, aprinzandu-te din Iumina lui Hristos, te-ai facut lumina pentru cei din vremea ta, incat numele tau a fost cunoscut in toate tinuturile Moldovei si toti se minunau de intelepciunea data tie de Dumnezeu, pentru care noi te laudam, zicand:

Bucura-te, lumina aprinsa din lumina Iui Hristos
Bucura-te, intruchipare a virtutilor crestinesti,
Bucura-te, rau de apa vie spre viata cea vesnica
Bucura-te, fantana din care se adapa cei insetati de invataturi;
Bucura-te, hrana duhovniceasca pentru cei flamanzi de dreptate,
Bucura-te, talcuitor al invataturilor Sfintilor Parinti,
Bucura-te, datator de liniste sufleteasca;
Bucura-te, aducator de pace din pacea lui Hristos;
Bucura-te, pilda monahilor si credinciosilor evlaviosi;
Bucura-te, indreptator credintei si chip blandetilor,
Bucura-te, invatator al infranarii si ajutator al neputinciosilor,
Bucura-te, cel ce aduci nadejde si caldura sufleteasca,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evaneheliei lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Ajungand sfetnic de incredere al voieozilor timpului tau, acestia ti-au incredintat soliri in alte tari, pe care le-ai implinit cum se cuvine, fara ca grijile lumii sa-ti rapeasca din minte smerita cugetare, fi rugaciunea curata sl gandul la Dumnezeu, Caruia ii cantai neincetat: Aliluia!

icosul al 4-lea:

Dumnezeu Cel negrait si necuprins cu gandul, nevazut, neajuns, pururea fiind si acelasi fiind, de Ia care vine toata darea cea buna si tot adevarul, te-a aks pe tine sa fii js pastor al Bisericii Moldovei. Drept aceea, domnitorul tarii si sfetnicii sai, urmatori facandu-se sfatului Celui Atotputernic, te-au randuit pastor al turmei celei cuvantatoare, iubitoare de Hristos, incredintandu-ti toiagul vladicesc de la Iasi. Minunandu-ne de darul pe care ti l-a dat de la Dumnezeu, iti cantam asa:

Bucura-te, vrednicule pastor al Bisericii Moldovei;
Bucura-te, arhiereasca slujire prin care ti-ai impodobit haina sufletului;
Bucura-te, dreptar al slujirii arhieresti,
Bucura-te, ales al lui Dumnezeu Cel in Treime laudat,
Bucura-te, invatator, pastor si sfintitor al credinciosilor,
Bucura-te, propovaduitor al Evangheliei lui Hristos,
Bucura-te, slujitor al Adevarului si om al dreptatii,
Bucura-te, potir in care s-a turnat harul Duhului Sfant,
Bucura-te, glasul Cuvantului auzit in Biserica Moldovei,
Bucura-te, rob al lui Hristos si prieten al sfintilor,
Bucura-te, preaintelept semanator al cuvintelor mantuitoare,
Bucura-te, uns al lui Hristos si urmas al Apostolilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 5-!ea:

Incredintandu-ti-se tronul vrednicilor mitropoliti ai Moldovei Ierarhe Varlaam, plin de putere dumnezeiasca ai randuit cu buna chibzuinta toata lucrarea Bisericii si nu te-ai despartit de ostenelile calugaresti, ci cu multa dragoste ai impletit munca si rugaciunea ca sa dobandesti harul lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Putere de la Dumnezeu ai primit, bunule pastor, nu numai pentru a chivernisi viata Bisericii Moldovei, ci si pentru a marturisi credinta cea dreapta a Mantuitorului Hristos; caci te-ai aratat limba graitoare a inaltei teologii, propovaduind lumii dreapta cinstire de Dumnezeu, aparand-o de invataturile ereticesti. Pentru aceasta te cinstim si Bucura-te, raza a teologiei care a luminat sufletul;

Bucura-te, risipitor al intunericului eresurilor,
Bucura-te, cuget impartasit cu intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, oglinda fara pata a lucrarii lui Dumnezeu,
Bucura-te, rau al lui Dumnezeu prin care curge harul,
Bucura-te, cel ce inmiresmezi Ortodoxia cu dumnezeiestile cuvinte;
Bucura-te, aparatorule fierbinte al dreptei credinte;
Bucura-te, alauta a Duhului Sfant;
Bucura-te, grai cu rasunet placut al talcuirilor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, ierarh intelept si pastor milostiv,
Bucura-te, cel ce ai indepartat invataturile cele gresite;
Bucura-te, cel ce ai vestit minunile lui Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Lucrarea invatatoreasca din Biserica lui Hristos ai implinit-o cu multa ravna, Sfinte Ierarhe Varlaam, incat glasul tau inteleptit de Dumnezeu s-a auzit in toata Ortodoxia, iar pastoritii tai s-au impartasit din intelepciunea ta multumind lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Luminat fiind de Dumnezeu, ai talcuit, cuvintele vietii vesnice ale Evangheliei lui Hristos. Cazania ta, prealuminate Ierarhe, a devenit izvor de invatatura spre cunoasterea lui Dumnezeu pentru intreg poporul din toate provinciile romanesti. Drept aceea, socotindu-te apostol si dascal al neamului nostru, te laudam, zicand:

Bucura-te, ctitorul cartii romanesti de invatatura,
Bucura-te, talcuitor inspirat al Evangheliei,
Bucura-te, cunoscator al tainelor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, luminator al poporului roman,
Bucura-te, aparator al dreptei credinte,
Bucura-te, vrednic urmas al Apostolilor,
Bucura-te, vas ales al Duhului Sfant,
Bucura-te, trambita de aur a dumnezeiestilor glasuiri,
Bucura-te, stanca neclintita in calea furtunilor,
Bucura-te, ritor intelept al Cuvantului,
Bucura-te, ostenitor impreuna cu Sfantul Ierarh Petru Movila,
Bucura-te, amvon al sfintei intelepciuni,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Tulburata fiind Biserica dreptmaritoare de invataturi straine, la Sinodul de la Iasi, ca oarecand la Sinoadele ecumenice, s-a lamurit dreapta credinta. Tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, ai fost diriguitorul acestui sinod, dand slava lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Inteleptiti de Dumnezeu, ierarhii Sinodului de la Iasi s-au aratat aparatori ai dreptei credinte si luptatori pentru unitatea Bisericii Ortodoxe, iar cu luminarea Sfantului Duh au cercetat Marturisirea de credinta a Sfantului Mitropolit Petru Movila, care a fost apoi indreptar pentru toata Ortodoxia.
Ca unul ce ai fost intelept diriguitor al Sinodului, Sfinte Ierarhe Varlaam, primeste de la noi aceasta cantare:

Bucura-te, lauda stralucita a ierarhilor,
Bucura-te, dumnezeiesc aparator al adevaratei credinte,
Bucura-te, stalp neclintit al Bisericii dreptmaritoare,
Bucura-te, diriguitor al Sinodului de la Iasi,
Bucura-te, marturisitor statornic al Sfintelor Taine;
Bucura-te, ochi veghetor al Bisericii;
Bucura-te, privighetoare a Ortodoxiei cea frumos glasuitoare,
Bucura-te, vultur al teologiei celei inalte,
Bucura-te, dascal iscusit al preotimii,
Bucura-te, povatuitor al monahilor,
Bucura-te, fulger care risipesti norii intunecati ai eresurilor,
Bucura-te, pastor luminat al credinciosilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Impreuna cu Vasile Voievod te-ai ingrijit, Sfinte Ierarhe, ca sa aduci in biserica Sfintilor Trei Ierarhi din Iasi, pe care tu insuti ai sfintit-o, moastele Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, cea mult folositoare. Asezandu-le in preafrumoasa ctitorie, impreuna cu tot poporul, cu multa evlavie, ai cantat lui Dumnezeu, Cel minunat intru sfintii Sai: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Slujitor al Preasfintei Treimi, cinstitor neindoielnic al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si prieten al sfintilor, nu ai pregetat, Parinte, a innoi locasurile inchinate lor, in care ai propovaduit, cu timp si fara timp, Cuvantul Mantuitorului Hristos. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, ca ai fost patruns de harul Sfintei Treimi,
Bucura-te, cel ce dai lumina oamenilor din lumina lui Hristos,
Bucura-te, cel ce imparti daruri ceresti din darul Duhului Sfant,
Bucura-te, prieten al ierarhilor, cuviosilor si mucenicilor,
Bucura-te, pastorule cel harnic al turmei lui Hristos;
Bucura-te, cel laudat impreuna cu Sfintii Ierarhi Petru Movila al Kievului si Dosoftei al Moldovei;
Bucura-te, cel impreuna cinstit cu toti sfintii romani,
Bucura-te, sfetnicul de taina al lui Vasile Voievod;
Bucura-te, bogatie de sfanta intelepciune,
Bucura-te, vedere patrunzatoare a tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, albina cautatoare de nectar duhovnicesc,
Bucura-te, aparator si sprijinitor al poporului obidit;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Credinta cea dreapta pazind, calatoria savarsind, bogat in fapte bune, Ierarhe Varlaam, dupa voia lui Dumnezeu, te-ai intors la Manastirea Secu, unde ti-ai dat sufletul in mainile Dreptului Judecator, si primind cununa nevestejita a slavei Sale, ai multumit, cantandu-I Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mormantul tau din zidul bisericii Sfantului Ioan Botezatorul de la Manastirea Secu izvoraste lumina si vindecari. Pentru aceea, de veacuri, monahii iscusiti si ravnitori tin aprinsa candela rugaciunilor in biserica odihnei tale. Acelora si noua cere de la Dumnezeu ajutor si ocrotire, ca sa iti cantam:

Bucura-te, ocrotitorul si ajutatorul vietuitorilor Manastirii Secu;
Bucura-te, cel ce unesti cele de jos cu cele de sus;
Bucura-te, cel numarat in soborul sfintilor nemteni;
Bucura-te, sluga buna si credincioasa primita in bucuria Stapanului Hristos,
Bucura-te, cel care neincetat ai purtat grija de pastoritii tai,
Bucura-te, cel ce petreci in lumina negraita a slavei lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce trimiti binecuvantare pe pamant,
Bucura-te, cel ce ti-ai savarsit viata slujind lui Hristos;
Bucura-te, cel ce ai fost imbracat cu haina de lumina;
Bucura-te, ca impreuna cu Maica Domnului si cu toti sfintii te odihnesti in camara lui Hristos;
Bucura-te, ierarhe iubitor de tara si de neam;
Bucura-te, ca toti credinciosii te cinstesc dupa cuviinta;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Pe Hristos pe care L-ai marturisit ca Domn si Dumnezeu si Mantuitor al lumii, il vezi acum fata catre fata in imparatia cerurilor si te bucuri de slava cea negraita a luminii celei intreit stralucitoare, pregatita din veci celor care au iubit, pe pamant, bunacuviinta Casei Sale. Indulcindu-te, Sfinte, de darurile ceresti, impreuna cu ingerii canti: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Laudam nevointele tale, Preaintelepte Varlaam, cinstim sfintele tale moaste, urmam sfaturile si invataturile tale lasate noua mostenire, cantam cu bucurie incununarea ta in ceruri si, cu osardie, te rugam, Sfinte Parinte, sa ne ajuti in vremea necazurilor si a ispitelor ce ne vin de la trup, de la lume si de la diavol, ca sa putem canta:

Bucura-te, rugatorule pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, vindecatorule de boli al celor care se roaga cu credinta;
Bucura-te, ocrotitor al monahilor si al sihastrilor,
Bucura-te, sprijinitor al saracilor si al vaduvelor,
Bucura-te, intelept povatuitor al tinerilor,
Bucura-te, ajutator al orfanilor si strainilor,
Bucura-te, dezlegator al blestemelor si juramintelor,
Bucura-te, risipitor al intunericului minciunii,
Bucura-te, aducator de belsug duhovnicesc,
Bucura-te, liman al celor pierduti in valtoarea ispitelor,
Bucura-te, mangaiere a celor intristati si deznadajduiti,
Bucura-te, purtatorule de Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Cum vom putea sa te laudam, dupa cuviinta, pentru virtutile tale, Sfinte Parinte, noi care nu ne-am sarguit indeajuns sa ne apropiem de dragostea lui Hristos, asa cum tu ai facut? De aceea, te rugam sa ceri de la Dumnezeu indurare, mila si har pentru noi, ca sa putem canta impreuna cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Te rugam, Sfinte Ierarhe, sa ne ajuti a pastra neatinsa de rataciri credinta stramoseasca si toate predaniile ei, te rugam, Parinte, sa trimiti de la Dumnezeu pastorilor nostri intelepciune si multa staruinta in lucrarea incredintata lor de Hristos, cere, prealuminate, de la Dumnezeu sa apere tara noastra de primejdii si necazuri, iar noua sa ne daruiasca evlavie pentru a-ti canta:

Bucura-te, podoaba nepretuita a Bisericii stramosesti,
Bucura-te, marturisitor al lui Hristos,
Bucura-te, lauda a monahilor nemteni si bucurie a credinciosilor,
Bucura-te, rugator pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, floare rasadita in gradina Maicii Domnului,
Bucura-te, savarsitor al faptelor bune,
Bucura-te, faclie care luminezi calea spre Hristos,
Bucura-te, chip plin de har dumnezeiesc,
Bucura-te, suflet scaldat in lumina cereasca,
Bucura-te, sfant intre ierarhii Moldovei,
Bucura-te, intarire a credinciosilor si mangaiere a celor pacatosi;
Bucura-te, cel ce esti in ceruri rugator catre Domnul;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

"Minunat este Dumnezeu intre sfintii Sai", dar cu adevarat minunat esti si tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, intre sfintii neamului nostru romanesc, binecuvantat de Dumnezeu pentru rugaciunile sfintilor lui, stim, Sfinte Parinte, ca moastele tale ocrotesc glia tarii noastre, iar invatatura ta sporeste credinta fiilor neamului care, luand pilda de la tine, canta lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamarit: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Soborul ierarhilor, cetele preotilor si ale monahilor si obstea binecredinciosilor nu vor inceta a vesti faptele tale, savarsite pentru poporul din care ai rasarit si pentru Biserica lui Hristos pe care ai slujit-o cu dragoste. Nadajduim, Ierarhe Sfinte, ca nu vei inceta sa fii rugator fierbinte la Bunul Dumnezeu ca sa ocroteasca de toata primejdia pe cei care savarsesc cu dragoste sfanta pomenirea ta si-ti canta:

Bucura-te, arhipastor iubit de toata suflarea romaneasca,
Bucura-te, strajer care veghezi la hotarele tarii noastre,
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu ingerii si in ceruri;
Bucura-te, fierbinte ajutator celor ce poarta numele tau,
Bucura-te, povatuitor al voievozilor si al conducatorilor evlaviosi;
Bucura-te, propovaduitor binecuvantat de Dumnezeu,
Bucura-te, cel cinstit de intreg neamul romanesc;
Bucura-te, cel ce ai adunat nectar din florile Sfintei Scripturi;
Bucura-te, cel ce te hranesti din bunatatile raiului,
Bucura-te, cel ce stralucesti in ceata ierarhilor,
Bucura-te, prieten si casnic al lui Dumnezeu,
Bucura-te, cel ce ne ajuti in zilele sfarsitului nostru,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, intru tot laudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfant mitropolit al Ortodoxiei romanesti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de stramtorare sa fii marturisitor si aparator al credintei stramosesti, noua, celor ce savarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta, roaga-te lui Dumnezeu sa ne daruiasca izbavire din nevoi si din necazuri, iar la vremea sfarsitului, sa ne primeasca la limanul mantuirii si, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zic iarasi Icosul 1: Din tinerete Dumnezeu te-a harazit… si Condacul 1: Vrednicului pastor…
si se citeste aceasta

RUGACIUNE

Sfinte Ierarhe Varlaam, intelept arhipastor si invatator al nostru, primeste rugaciunea noastra cea smerita, grabeste si ne ajuta, celor ce ne inchinam sfintei icoanei tale cu credinta si cu dragoste. Intareste-ne in dreapta credinta, stinge razvratirile eresurilor si departeaza de la noi certurile si dezbinarile, ura si defaimarea. Ocroteste tara in care se pomeneste numele tau, pazeste manastirile, orasele si satele si pe fiii neamului nostru romanesc, de foamete, de cutremur, de potop, de seceta, de bolile cele aducatoare de moarte, de necazuri si de toata reaua intamplare. Roaga pe Hristos-Domnul sa daruiasca tuturor pace si bucurie sfanta, bunastare poporului, ploaie aducatoare de roade, binecuvantare in familii, iubire unul fata de altul, incredere si dragoste intre frati, rabdare, spor duhovnicesc credinciosilor, ascultare si smerita cugetare calugarilor, dreapta chibzuinta preotilor, intelepciune si ravna ierarhilor, ca sa pastoreasca cu sfintenie poporul credincios, urmand pilda ta. Ajuta-ne, Sfinte, in vremea sfarsitului nostru sa aflam mila si har la Dumnezeu, iar la dreapta judecata, sa ne ierte si sa ne aseze in ceata celor mantuiti ca sa ne bucuram impreuna cu ingerii, slavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita in vecii vecilor. Amin.


Oare vor da calugarii de la Tanacu Sf.Sinod in judecata?

19/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Cazul Tanacu

Tacerea brusca ce s-a lasat dupa pronuntarea sentintei în cazul parintelui si a maicutelor de la Tanacu ar putea fi linistea de dinaintea furtunii. În ziua Buneivestiri (25 martie), monahii de la Tanacu au adresat o noua scrisoare Patriarhului Teoctist si Sfântului Sinod prin care cer cercetarea canonica a episcopului Corneliu Bârladeanu. Monahii sustin ca acesta i-a calomniat în presa si în fata Sfântului Sinod. Patriarhul este rugat sa revada excluderea abuziva din monahism a celor cinci calugari, aceasta fiind o practica nemaiauzita în Ortodoxie.Mentionam ca nedreptatirea brutala a calugarilor de la Tanacu de catre forurile bisericesti a fost posibila si datorita unui ordin intern al Patriarhului Teoctist (cu nr. 7667, din 12.08.2005), prin care acesta a interzis tuturor preotilor, dar si teologilor laici sa se exprime în presa. Aceasta interdiccie fiind nu doar anticonstitutionala, ci si anticanonica, Grupul de initiativa pentru prevenirea abuzurilor în mediile religioase - format din preoti, avocati si jurnalisti -, a considerat necesara informarea opiniei publice despre încalcarea libertatii de expresie care înca se mai practica în România. Desi au trecut doua saptamâni, raspunsul din partea prelatilor bisericesti întârzie sa vina. Fiind solicitate, surse din interiorul Patriarhiei au afirmat ca „biserica si-a spus parerea despre cazul Tanacu”. Prea Sfintitul Corneliu Bârladeanu, care altadata a facut atâta vâlva în fata camerelor de luat vederi, acum a luat apa în gura si se abtine sa dea comentarii. Scrisoarea calugarilor de la Tanacu face uz de canoanele ce au fost încalcate de catre episcopul bârladean si semnaleaza abuzuri grave în procesul de judecata. Tradusa în limbile greaca, rusa si engleza ea va fi trimisa catre toate patriarhiile ortodoxe cu care Biserica Ortodoxa Româna are comuniune. Se impune discutarea pe plan international a încalcarii facute, deoarece abuzul Sinodului de la Bucuresti aduce prejudicii imaginii Ortodoxiei în lume.



Scrisoare catre Patriarhul Teoctist

     PREA FERICITE PARINTE PATRIARH, noi, ieromonahul Daniel Corogeanu, depus abuziv din preotie în data de 16 iulie 2005, împreuna cu patru monahii de la Manastirea Sfintei Treimi din episcopia Husilor excluse anticanonic din monahism, considerând ca am fost nedreptatiti de episcopul locului (fiindu-ne refuzata audienta pâna în ziua de astazi), având drept temei Canonul 14 de la Sardica, potrivit caruia preotul caterisit în pripa de catre episcopul sau are dreptul sa faca recurs la episcopul capitalei (sau, în lipsa acestuia, la alt episcop), ne vedem siliti sa ne adresam cu plângere Prea Fericirii Voastre, ca celui ce sunteti arhipastor al Bisericii Ortodoxe Române, pentru a Va cere cercetarea cauzei noastre si cercetarea canonica a episcopului vicar Corneliu Bârladeanu de catre care am fost nedreptatiti, asupra caruia aducem urmatoarele plângeri:
 
1. A primit pâra asupra unui preot fara sa cerceteze faima pârâtorilor, încalcând Canonul 21 de la Calcedon. Citam: „Clericii sau laicii care pârasc pe episcopi sau pe clerici sa nu se primeasca la pâra îndata, ci sa se cerceteze faima lor”.

2. A refuzat taina marturisirii celor ce i-au cerut-o, în cazul dat noua, încalcând Canonul 52 Apostolic. Citam: „
Daca vreun episcop sau preot nu-l primeste pe cel ce se întoarce de la pacat, ci îl respinge, sa se cateriseasca, pentru ca mâhneste pe Hristos, Cel ce a zis: Bucurie se face în ceruri pentru un pacatos care se pocaieste (Luca 15, 7)”.

3. A caterisit fara cercetare si, lucru nemaiauzit în Biserica Ortodoxa Universala, a exclus din monahism cinci calugari, încalcând Canonul 43 Trulan. Citam: „Îi este îngaduit crestinului sa-si aleaga viata ascetica si ca, parasind viforul cel prea tulburat al treburilor vietii, sa intre în manastire si sa se tunda dupa chipul cel monahal, chiar daca ar fi fost prins în orice cadere în greseala. Caci Mântuitorul nostru Dumnezeu a zis: Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara (Ioan 6, 37). Asadar, vietuirea monahiceasca înfatisându-ne noua viata cea întru pocainta, o încuviintam celui ce cu adevarat i se harazeste; si în nici un chip fapta vietii lui de mai înainte nu-l împiedica pe el la împlinirea dorintei sale”.

4. A facut marturie mincinoasa (în presa si în iesirile sale înaintea credinciosilor), împotriva unei întregi obsti monahale mintind ca biserica manastirii de la Tanacu nu este sfintita, ca preotul nu este hirotonit, ca toata obstea face parte dintr-o grupare extra-eclesiala, necanonica si eretica (actele de înfiintare a manastirii semnate de Prea Sfintia Sa sunt asupra noastra si, desigur, în arhiva episcopiei). A învinuit întreaga obste de practici vrajitoresti. A numit criminal pe preotul slujitor, caterisindu-l sub învinuire de omor, fara a avea pronuntarea instantei judecatoresti, fapt prin care a influentat negativ derularea procesului penal intentat nedrept împotriva subsemnatilor. În sfârait, ne-a învinuit de neascultare, pe noi, care am umblat în urma Prea Sfintiei Sale pentru a ne spovedi, fiind alungati de la episcopie de fiecare data.

Având în vedere aceste si alte încalcari grave ale episcopului bârladean, care a ajuns cu pâra sa mincinoasa pâna si înaintea Sfântului Sinod (interzicându-ne mai înainte în mod abuziv si anticanonic dreptul la recurs), nefiind noi de fata ca sa ne aparam, a adus împotriva noastra învinuiri nefondate, implicând întregul Sinod într-o cauza nedreapta, fapta care dauneaza soborniitatii Bisericii, zdruncinând credinta milioanelor de credinciozi ortodoczi în faptul ca în Sinod episcopii iau hotarâri calauziti de Duhul Sfânt, potrivit Sfintei Scripturi si nu supusi emotiilor de moment, sau, ceea ce este si mai grav, mânati de interese meschine omenesti. binem sa Va aducem la cunostinta ca scandalul public care a izbucnit prin intervencia directa si parca la comanda episcopului Corneliu Bârladean (Prea Sfintia Sa pâna în timpul de faca trimite detasamente de politisti asupra noastra, desi afirma ca nu mai suntem calugari, deci nu mai are putere canonica asupra noastra), a avut ca punct de plecare moartea misterioasa a tinerei Irina Cornici. Aceasta, fiind bolnava cu diagnosticul „schizofrenie acuta de tip dezorganizat”, a vizitat manastirea noastra pentru a cere alinare în boala si neputinta sa, asa cum fac mii de bolnavi în România si în întreaga lume ortodoxa. Suferind o criza în data de 15 iunie, bolnava, la cererea noastra, a fost transportata cu ambulanta la Spitalul Judetean din Vaslui unde, în scurta vreme, a decedat. Cadre din interiorul spitalului au raspândit îndata zvonul cum ca numita Irina Cornici ar fi murit în manastire cu 24 de ore în urma si a fost adusa moarta la spital, afirmatie absurda de vreme ce moartea nu a fost constatata la fata locului, iar raportul medico-legal, întocmit de doctorul Dan Gheorghiu, precum si fisa medicului ambulantei, doctorita Lenuta Ciocan, mentioneaza ca bolnavei i s-au administrat în ambulanta, în drum spre spital, 6 fiole de adrenalina, doza mult peste normal, considerata de medicul legist a fi letala. Concluziile raportului medico-legal au fost facute publice de catre BBC. Nu stim de ce Prea Sfintitul Corneliu Bârladean, chiar si dupa aceasta, a continuat sa se bazeze în actiunile si afirmatiile sale pe un zvon si nu pe probe sigure. Trebuie sa precizam ca Spitalul Judecean din Vaslui în care a murit Irina Cornici are cea mai mare rata a mortalitatii din România. Este înca proaspat scandalul care a facut subiectul reportajelor televizate provocat de moartea mai multor nou nascuti din cauza conditiilor inumane din spital si a neglijentei medicilor. Scandalul iscat de moartea Irinei Cornici a sfârsit într-un proces penal intentat împotriva calugarilor de la Tanacu sub acuzatia de ucidere din culpa. Dupa prima judecare am fost condamnati la 14 ani de închisoare (eu), 8 ani maica stareta si respectiv câte 5 ani alte trei monahii din obste.
În timpul procesului s-au sesizat lucruri dubioase, cum ar fi cazul martorului fals Gavril Vasile care ulterior a recunoscut în instanta ca a fost silit de procurorii care au instrumentat cazul sa semneze o declaracie ce nu-i aparcine. Incidentul a fost mediatizat în presa locala din Vaslui. În prezent ne aflam în asteptarea motivaciei acuzarii, care înca nu a fost formulata (desi perioada legala de 30 de zile a expirat), si intentionam sa facem recurs.

PREA FERICITE PARINTE PATRIARH, având în vedere ca un comunicat al Biroului de Presa al BOR, în care sunt încuviincate acuzatiile nedrepte aduse monahilor de la Tanacu este folosit ca proba în proces, facând ca Biserica sa joace rolul de martor mincinos, ne adresam cu smerenie Prea Fericirii Voastre rugându-va sa cereti revederea cauzei noastre si sa contraziceti printr-un document public acuzatiile nefondate care ne-au fost aduse de catre unele voci din presa si de catre episcopul Corneliu Bârladeanu. Având în vedere faptul ca nu mai este vorba de dezbaterea unei simple abateri disciplinare din sânul unei obsti monahale, ci de un caz cu rezonanta nationala si chiar internationala în urma caruia cinci monahi nevinovati risca sa faca închisoare fara a fi demonstrata prin probe vina lor, interventia Prea Fericirii Voastre si a Sfântului Sinod în solutionarea acestui caz nu doar ca înfaptuieste o procedura canonica fireasca si necesara, ci este un gest drept si democratic potrivit unei societati europene din care si România face parte.În sfârsit, prin aceasta interventie, Prea Fericirea Voastrs si Sfântul Sinod puteti sterge într-o singura zi pata uriasa cu care presa aservita unor interese nedrepte a mânjit faca Bisericii si a monahismului ortodox românesc în special, ca milioanele de credinciosi din România sa-si poata ridica fruntile dupa cei doi ani de batjocura, aidoma batjocurii din perioada regimului dictatorial comunist, când mitocanii de pe strada si din presa i-au huiduit cu obraznicie pentru simplul fapt ca sânt crestini, ca merg la manastiri, ca au un duhovnic, ca mai cred în Dumnezeu.
Cu fiasca supunere si smerenie, Ieromonahul (caterisit) DANIEL Corogeanu, Monahia NEONILA (Arcaleanu Sofia-Nicoleta), Monahia SILUANA (Bardanas Simona), Monahia PAHOMIA (Otel Elena), Monahia ANASTASIA (Cepreaga Adina Lucia).

sursa   :http/tanacu.blog.com/

De vorba cu Pr.Proclu despre cazul Tanacu

19/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Cazul Tanacu

Parinte ati auzit de condamnarea Parintelui Daniel de la Tanacu. Cum credeci ca va afecta poporul român aceasta mârsava nedreptate?
Daniel îl cheama? Ia te uite, ca pe cel de la Mitropolia Moldovei. Poate o s-ajunga si el tot un ierarh.
Ce ierarh, Parinte? C-a fost caterisit.
Vezi-ci de treaba, ca nu se leaga nica, nu se prinde legatura lor. O turnat cununi pe capul lui.
Dar de ce s-au întâmplat toate aceste lucruri ru_inoase pentru poporul român?
Pentru ca este multa rautate. Ce, era pe vremea lu’ Parintele Paisie si Parintele Cleopa asa ceva? Mi-aduc aminte cum o saptamâna a tinut-o pe una demonizata nemâncata si n-a patit nimic; numai c-o iesit demonul din ea. Dar n-o mîncat nici Parintele Paisie, nici Parintele Cleopa si o pus toata obstea la rugaciune o luna de zile. Tot asa, pentru ca n-ai cum altfel, o fost legata de mâini si de picioare si i se facea de trei ori pe zi sfântul maslu. Ssracu Parintele Cleopa, trebuia sa-l ia si pe el la puscarie. Dar sa stii ca Parintele Paisie nu le facea pe toate sanatoase, ci numai pe acelea care aveau început de pocainta  si adormeau cu mintea din rugaciune. Dar adevarul e ca lumea are pacate grele si Dumnezeu vrea sa-i curete prin necazuri. Mai ales, pe cei alesi ai lui, nu-i lasa prea mult în odihna. Ca noi, amu, numa prin necazuri ne mântuim si asta este mila lui Dumnezeu faca de noi. Asa vom capata mântuirea, prin mila. Uneori da Dumnezeu necazuri asupra celor drepti, ca sa ierte si pe pacatosi. Dar, vai de mine, sa nu dorim raul altuia. Macar atâta sa mai facem si noi, sa nu facem rau altuia.
Dar credeci ca Parintele Daniel a gresit cu ceva?
Ce-i drept Parintele Cleopa spunea sa ai viata Sf. Vasile ca sa poti sa scoti pe draci din om. Dar acest parinte n-o avut nici un gând rau, o avut în gând s-o ajute pe sora aceea. El si-a facut mila cu ea, ca cine sta cu un demonizat în casa? Te ia spaima numai când te uiti de la distanta, daramite sa o mai si tii, sa-i mai faci rugaciuni, s-o îngrijesti. N-o murit ea de foame, vezi-ci de treaba. A ridicat-o Dumnezeu sa nu mai greseasca.
Cum poate poporul român sa-si rascumpere aceasta greseala?
Da, asta înseamna ca românii nu-s unici si nu-i mai intereseaza nica de Biserica. E de plâns, e de plâns Biserica. Toata aceasta lucratura a fost ca sa fie hulita Biserica lui Hristos, prin acel episcop care nu si-a dat seama, saracu, ce face. Amu, patriarhul si preasfintitii trebuie sa se ridice sa-i ia apararea si sa-i scoata la libertate, ca daca nu – o sa-i doara capul. N-au pe Dumnezeu, asta e, si o sa vina pedeapsa lui Dumnezeu peste noi. Dar ce sa mai zic eu, e veacul de pe urma, dragii mei. Biserica e de plâns, nimeni nu mai ia apararea la Adevar. E o rascoala împotriva Bisericii si are si Biserica politicienii ei, nu numai parlamentul. La Sihla, o venit odata niste persoane dubioase, cu fesuri aproape ca la calugsri, ca sa spioneze ei situatia pe acolo. Si a zis un parinte îmbunatatit: „Aistea nu-s ai lui Dumnezeu ca n-au fesurile în inimi; ca ai lumii au numai-n cap, da-n inima nica. Asa si cu oamenii Bisericii – sunt ai lui Dumnezeu daca au fesurile si engolpioanele în inimi.
Si ce sA facem noi acum?
Nu trebuie sa deznadajduim. E o greseala mare din partea Bisericii; s-a lepadat de adevar. Si uite asa mâine poimâine o sa scoata si moliftele Sfântului Vasile si alte rânduieli din cartile bisericesti si tot asa pâna desfiinteaza Biserica. Dar sa nu deznadajduim, ca Dumnezeu vede tot ce se întâmpla si eu asa stiu de la un Sfânt Parinte – ca în ziua când te va napastui cineva si nu te vei razbuna, cu cununi de mucenic te vei încununa. Au mai lucruri de aistea în istoria Bisericii. S-a mai întâmplat si la Sfintii Parinti. Nu stiti povestea aceea, când un parinte îmbunatatit, nu mai stiu din ce manastire, a fost învinuit pe nedrept de fratii lui ca a furat vasele Bisericii, vase cu podoabe foarte scumpe. Si l-au dat si aceea, din atâta ura, pe mâna autoritatilor, pâna l-au omorât. Si s-a descoperit apoi ca avea sfinte moaste care faceau minuni si nu mai stiau fratii, care mai de care, sa ia câte o particica, de blagoslovenie, din trupul celui prigonit pe nedrept.
Martie 2007

sursa:http://tanacu.blog.com/

Judecati pripite-articol de pr.Iustin Parvu

15/10/07 | par Catalina [mail] | Categorii: Cazul Tanacu
        La cât l-a judecat acest popor pe Parintele Daniel, si vinovat sa fie, el are raiul garantat. Acesti ziaristi care au aruncat cu piatra în el, nu sunt interesati ei de Parintele în mod personal, ci îi intereseaza pentru ce se roaga calugarii astia, ca nu trebuie sa se roage. Toti acesti ziaristi nu au habar ce înseamna o traire teologica, morala, crestineasca. Nu e un fapt banal ceea ce s-a întâmplat ; acest fapt a luat o amploare atât de mare încât a stârnit toata presa din tara si chiar de peste hotare. Ce înseamna aceasta ? Înseamna ca ei cauta sa loveasca cât mai puternic în traditia ortodoxa care a mai ramas în locurile acestea. Nu-i intereseaza ca a murit o « nebuna »- ei, dar câti nebuni nu mor, câti întelepti, câti oameni ! Se întâmpla, de exemplu o mama care adoarme cu copilul lânga ea, dragii mei, si fara sa-si dea seama îl sufoca, adormind peste el acolo. De acum nu înseamna ca trebuie sa condamnam toate mamele, trebuie sa condamnam toti medicii carora le moare la nastere o mama sau un copil ?. Nu asta îi intereseaza pe ei. Ci îi intereseaza ca nu cumva sa ne întoarcem la Evul Mediu. Dar numai în Evul Mediu s-au facut rugaciuni de alungare a demonilor ? Habar n-au de traditia Bisericii. Orice rugaciune formulata în Molitfelnic sau în Ceaslov sau orice alta carte bisericeasca are si autorul ei neaparat. Nu este o compozitie aiurita, dupa cum defaimeaza ei aceste valori în ziare, reviste si gazete. Îi intereseaza sa nu te mai rogi. De rugaciunea noastra se tem ei mai mult, pentru ca este ca un foc ce-i arde si îi sufoca, la fel ca pe diavoli. Sa nu ramâna piatra pe piatra, asta urmaresc!. Asta e furia lor cea mare. Au facut burse în strainatate în timpul Ceausistilor si au venit aici sa darâme Ortodoxia noastra. Exista o radacina foarte adânca în viata Bisericii si a manastirilor si a credinciosilor ei, pe care n-o pot smulge ei asa usor din pamântul acestui popor adapat cu sânge de mucenici si de voievozi ai lui Hristos. Si chiar daca aceasta radacina puternica este taiata de fierastraul vrajmasilor Ortodoxiei, mereu va rasari un alt vlastar. Stând pe o asa temelie, avem obligatia de onoare de a pastra aceste frumoase obiceiuri ale traditiei ortodoxe. Atât pot sa spun despre acesti hulitori ai Parintelui Daniel si ai Ortodoxiei însesi, care aclama prin presa si prin posturile de televiziune ca sunt niste oameni atei, straini de natia româna. Judecata aceasta trebuia facuta de niste oameni experimentati , care cunosc aceste probleme de ordin bisericesc, în masura sa-si dea cu parerea si sa ia decizii. Nici din partea clerului nu se poate da un verdict asupra fenomenului demonizarii, asupra lucrarii diavolesti ; acestea sunt cele mai delicate si profunde probleme de duhovnicie. Iar justitia nu are capacitatea sa dea o hotarâre în aceasta problema pentru ca oamenii neduhovnicesti nu percep aceste realitati, nu se pot pronunta în lucruri ce depasesc sfera lor de acces. Daca ei nu cred în demoni, în lucruri nevazute, nu înseamna ca nu exista, ci ca nu cunosc ei. Sunt mai multe lucrurile pe care omul nu le cunoaste. Ar trebui judecat de persoane competente din cadrul Bisericii. Daca ai pune de pilda, patru duhovnici sa-si spuna parerea cu privire la un demonizat, doi sau trei, de la unul la altul difera foarte mult, ca diavolul lucreaza cu fiecare dintre preoti diferit, dupa vrednicia fiecaruia. Nu s-a îndeplinit nici o conditie de proces, la fel ca pe vremea comunismului, iar greseala se plateste. Aici nu exista probe de laborator. Iar acesti avocati ai Parintelui Daniel, pentru mine, sunt ca niste aparatori, apologeti ai crestinatatii.

                                                                                                                                                        sursa: http_tanacu_blog_com

Lacrima Sufletului

Octombrie 2007
Lun Mar Mie Joi Vin Sam Dum
 << < Courant> >>
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

powered by b2evolution free blog software