Orthoblog

De ce se închid norii când câmpiile sânt însetate
de ploaie, şi se deschid atunci când câmpiile nu
vor ploaie? Din pricina răutăţii oamenilor, firea s’a
turburat şi şi-a lepădat rânduiala. Ştii tu oare, fiule, de ce ţarinile rodesc slab primăvara, iar vara dau recoltă proastă? Pentru că şi fiicele oamenilor îşi urăsc rodul pântecelor lor şi îl ucid în plină creştere.

Ştii tu oare, fiule, de ce izvoarele seacă şi roadele pământului nu mai au gustul de odinioară? Din pricina păcatelor oamenilor, prin care a intrat neputinţa în toată firea. Ştii tu oare, fiule, de ce neamul biruitor rabdă înfrângeri din pricina neînţelegerii din lăuntru şi
din pricina vrajbei, şi mănâncă pâinea amărită de
lacrimi şi urâciune? Deoarece i-a biruit pe vărsătorii
de sânge din jurul său, dar nu i-a biruit pe cei din
lăuntru. Ştii tu oare, fiule, de ce maica nu îşi poate
îndestula fiii? Pentru că, alăptându-i, nu le cântă
cântecul dragostei, ci cântecul urii faţă de vecini.

Ştii tu oare, fiule, de ce oamenii s’au urâţit şi au
pierdut frumuseţea străbunilor? Din pricină că au
lepădat chipul lui Dumnezeu, care din lăuntru, din
suflet, dăruieşte frumuseţe feţei şi au pus pomezi
pământeşti. Ştii tu oare, fiule, de ce s’au înmulţit
bolile şi înfricoşatele molime? Pentru că oamenii au
început să creadă că sănătatea este furată de la natură
şi nu dăruită de Dumnezeu. Iar ceea ce e răpit cu sila,
cu îndoită silă trebuie apărat.

Ştii tu oare, fiule, de ce oamenii se luptă pentru pământ şi nu se ruşinează de asemănarea lor cu cârtiţele? Pentru că pământul le creşte prin inimă, iar ochii văd doar ceea ce creşte în inimă. Şi pentru că, fiul meu, păcatul prea mult îi slăbeşte în lupta pentru ceruri. Nu plânge, fiule, în curând Domnul va veni şi va îndrepta toate.

Cules din volumul “Sfantul Nicolae Velimirovici-INIMA IN MARELE POST", Editura Predania Bucuresti-2010
———————————————————

A SAPTEA SAPTAMANA

„Să iubeşti pre Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima
ta.” /Mat. 22:37/

1. În această săptămână urmează paşii Domnului
Hristos, şi fii mereu alături Lui, spre deosebire de
judecătorii şi chinuitorii Lui. Şi iubeşte-l cu toată
inima ta.

2. Mută-te duhovniceşte în acele zile şi în acele
întâmplări, şi sărută-i poala şi mânecile veşmintelor,
nu îndepărta inima ta de la El. Când îi auzi pe
prigonitorii Lui cum şoptesc: „Vinovat e,” tu strigăle
în urechi: „Drept e!” Iubeşte-l pe Cel ce te iubeşte,
cu toată inima ta!

3. Când Evreii Îl pălmuiesc, tu întinde mâna ta
în apărare şi primeşte palma în locul Lui. Când Îl
scuipă, tu spune: Scuipătorilor, ce veţi arunca unii
altora în faţă, dacă asupra Lui folosiţi tot scuipatul
vostru, toată alcătuirea voastră?

4. Când Pilat Îl întreabă pe tăcutul Domn: Ce este
adevărul?, tu mărturiseşte şi spune: Iată, El este
Adevărul dumnezeiesc viu şi întrupat. Când ostaşii
Romani Îl biciuiesc, tu stai lângă El şi spune fiarelor:
Fiii lupoaicei, veşnici purtători de moarte, nu biciuiţi
pe Mielul lui Dumnezeu cel purtător de viaţă, Care
dă viaţă împărăţiei voastre a morţii.

5. Mergi după El pe Calea Patimilor, şi poartă crucea
Lui împreună cu Simon Kirineanul, şi împreună
cu fericita Veronica şterge-i faţa de praf şi sânge,
şi împreună cu Mironosiţele plângi şi umezeşte-i buzele uscate cu un pahar de apă rece, şi răcoreşte-i
fruntea înfierbântată. Dăruieşte-i întreagă inima ta şi
iubeşte-l cu toată inima ta în ceasurile umilinţei Lui.

6. Când auzi lovitura ciocanului asupra preacinstitelor
Sale mâini, tu strigă: Au! Când sânt bătute cuiele în
preacinstitele Sale picioare, tu iarăşi vaită-te, ca şi
cum fierul s’ar înfige în trupul tău.

Citeste mai mult! »

A SASEA SAPTAMANA

„Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pre
Dumnezeu.” /Mat. 5:8/

1. Ochiul curat vede lumea şi tot ce este în lume; iar
ochiul în care a intrat un pai nu poate nici să se uite,
nici să vadă. Aşa este şi cu inima omului. Dumnezeu
a dăruit inima omenească cu osebită vedere. Când
inima e acoperită cu paiele păcatului, ea orbeşte şi nu
poate vedea nimic. Când inima se curăţeşte deplin,
ea vede lumea nevăzută în lumea văzută; vede lumea
nevăzută aşa cum e ea; vede pe Cel ce e Inima lumii
nevăzute, Îl vede pe Dumnezeu.

2. Roagă-l pe Dumnezeu să îţi curăţească inima,
şi vei vedea o neaşteptată minune în această lume
materială, pe care până acum ai privit-o numai cu
ochii fără inimă.

3. Inimă curată zideşte, Doamne, întru mine! – aşa
se ruga prorocul şi psalmistul Davíd. Şi tu aşa să te
rogi; înnoieşte şi iar înnoieşte această rugăciune, şi
Dumnezeu îţi va dărui inimă curată şi văzătoare, şi
vei vedea înţelesul tuturor lucrurilor şi întâmplărilor,
şi vei cunoaşte înţelesul ascuns al fiecărui lucru zidit
din această lume.

4. Prin ce putem şi prin ce poate Dumnezeu curăţi
inima omului? Numai prin Duhul. Şi, dacă Îl vei
milostivi pe Dumnezeu să zidească inimă curată
întru tine, El o va face cu ajutorul Duhului Fiului
său, Iisus Hristos – cu ajutorul Sfântului său Duh,
care e unul, neîmpărţit, neschimbat, deosebit de
oricare alt duh care închipuie mulţime, împărţire,
schimbare.

5. De aceea înţeleapta noastră maică Biserica
Pravoslavnică a rânduit ca de la Miezonoptică
la Pavecerniţă, în fiecare zi, la fiecare slujbă şi
rugăciune, să se citească această rugăciune: Împărate
ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, carele
pretutindenea eşti şi toate plineşti, vino şi sălăşluieşte
întru noi şi curăţeşte pre noi de toate stricăciunea şi
mântuieşte, Doamne, sufletele noastre!

Citeste mai mult! »