Orthoblog

"1. "Bogãţia de ar curge nu vã lipiţi inima de ea" - grãieşte proorocul (Psalm 61, 10). Mare nebunie este sã-ţi alipeşti inima de mlaştinã şi sã ai nãdejde întru pierzãtoarea agonisire de argint. Aşadar, nu-ţi pune nãdejdea în bogãţia stricãcioasã şi nu umbla dupã aur - cãci acela care iubeşte aurul nu se va îndreptãţi -, ci pune-ţi toatã nãdejdea în Dumnezeu Cel Viu, Care este pururi, Care toate le-a zidit; iar comoara de aur şi argint este lucrare a mâinilor omeneşti - aceasta piere mai curând decât a fost adunatã.

2. Cela ce eşti legat cu iubirea de argint, nu fi zgârcit la a da celor în nevoie - ca sã nu te stãpâneascã necredinţa. Atunci când faci un bine, nu te teme cã ţi se va împuţina ceva în aceastã lume. De câtã vreme este aceastã lume şi încã nimic întru ea nu s-a împuţinat! Nici soarele nu s-a schimbat, nici râurile nu au încetat sã curgã, nici pãmântul nu a încetat sã dea cele de trebuinţã - şi aur şi argint dãruieşte şi niciodatã nu înceteazã sã dea; câtã vreme mai stã aceastã lume unele merg în pãmânt, altele ies din pãmânt; asemenea aurului şi argintului, tot astfel sunt şi cele trebuincioase vieţii.

[Continuare:]

3. Nu te teme cã vei sãrãci întru ceva. Nu ai avut pânã acum nimic, iar acum ai, iar dacã încã nu ai, atunci vei avea. Cãci, Cel Care a zidit toate nu a sãrãcit şi nu va sãrãci niciodatã. Crede întru aceasta cu tãrie. Cel Care a adus toate dintru nefiinţã întru fiinţã, Cel Care dã hranã celor flãmânzi şi saturã orice vietate, nu a sãrãcit şi este mult prea îndestulat cu de toate. Nu fi zgârcit în a da celor care cer şi nu te întoarce de la Cel în numele Cãruia cer; dã toate Celui Care îţi dã - şi vei primi de la El însutit.

4. Nu te lãcomi la bunuri strãine, cãci şi ale tale curând le vei pãrãsi. Nu râvni la agoniseala deşartã a oarecãror lucruri, cãci atunci când vei pleca de aici, nu vei lua nimic cu tine. Gol în lume ai venit - gol dintru acestea vei şi pleca. Mulţi au avut îndestul, dar, lãsând toate, au plecat dintru aceastã lume cu mâinile deşarte şi cu sufletul pustiit. Nu dori şi nu nãdãjdui întru multa agonisealã - ca sã nu te asemeni bogatului, care a stricat jitniţa mai micã, pentru ca sã facã una mai mare, şi care zicea: "Suflete, ai multe bunãtãţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mãnâncã, bea şi veseleşte-te!" (Luca 12, 19), dar care a auzit: "Nebune! În aceastã noapte vor cere de la tine sufletul tãu. Şi cele ce ai pregãtit ale cui vor fi?" (Luca 12, 20).

5. Nu alerga dupã multe şi fii mulţumitor pentru puţine. Cãci mulţi aleargã dupã multe, mulţi cautã multe, se grijesc de toate, dar, lãsând şi cele puţine, nimic nu pot sã ia cu sine de aici. Mai bine sã ai aici puţine cu mulţumire, decât sã alergi fãrã de minte dupã mult: "mai bun este puţinul celui drept, decât bogãţia multã a pãcãtoşilor" (Psalm 36, 16). Cãci tot ce vei agonisi şi dobândi aici, va rãmâne pe pãmânt, iar tu, lãsând toate, te vei aşeza în mormânt cu şi sufletul deşert vei pleca dincolo.

6. Nu-ţi alipi inima ta de aur şi argint şi de toatã agoniseala pãmânteascã, pentru ca nu cumva, însuţi sã cobori întru cele mai de jos ale pãmântului, "cãci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta" (Matei , 21). Nu te lãsa legat de iubirea de argint - ca sã nu se întoarcã de la tine dragostea lui Dumnezeu. Nu te zgârci în a da celor nevoiaşi - ca sã nu te lipseşti şi tu de toate ale tale. Nu-ţi închide mâna de la a face milostivire - ca sã nu-ţi încui ţie uşile milostivirii lui Dumnezeu, ca sã nu te afli în afara locaşurilor lui Hristos. "Fericit cel ce cautã la sãrman şi la sãrac; în ziua cea rea îl va izbãvi pe el Domnul" (Psalm 40, 1). Şi "fericiţi cei milostivi, cã aceia se vor milui" - a grãit Domnul (Matei 5, 7).

7. Nu te lãsa robit de iubirea de argint, ca sã nu fii numãrat la Dumnezeu cu închinãtorii la idoli, cãci iubirea de argint este "închinare la idoli" - grãieşte Apostolul (Coloseni 3, 5). Cel ce boleşte cu iubirea de argint şi cu lãcomie, se aseamãnã iadului fãrã de saţ: iubeşte sã ia de la toţi şi nu iubeşte sã dea nimãnui. Dacã ar fi agonisit bogãţia întregii lumi, nu s-ar fi sãturat; ochii lui sunt mai adânci decât orice prãpastie care niciodatã nu poate fi umplutã şi sãturatã. Chiar de are multe omul, însã şi mai multe îşi doreşte. Chiar de ar aduna şi bogãţie nemãsuratã, nici atunci nu se mulţumeşte şi niciodatã nu va înceta sã-şi doreascã mai mult, pânã ce nu va fi acoperit cu pãmânt.

8. Fii darnic şi milostiv - ca sã dobândeşti de la Domnul milostivire pentru sufletul tãu în ziua Judecãţii. De ce sã te zgârceşti zadarnic, când nimic nu vei duce cu tine, ci vei pleca de aici gol?! Mulţi, multe şi nenumãrate bogãţii şi comori au adunat, dar nimic nu au luat cu ei - toate comorile lor, toatã bogãţia lor au lãsat-o altora pe pãmânt: au plecat de aici cu mâinile goale şi cu sufletele ruşinate - şi au putrezit în morminte şi bogãţia lor a pierit fãrã de veste, iar pomenirea lor s-a stins cu sunet.

9. "Deşi ca o umbrã se trece omul, dar în zadar se tulburã. Strânge comori şi nu ştie cui le adunã pe ele" - spune Proorocul (Psalm 38, 9-10). Cu adevãrat, în deşert se tulburã tot cel ce adunã comori pe pãmânt, cãci nu ştie cui le lasã, nu ştie cine are sã le moşteneascã. Fericit este omul care, toatã comoara sa, toatã bogãţia sa, toatã nãdejdea sa o pune în Dumnezeu! Unul ca acesta "adunã comori în Cer, unde nici viermele, nici molia nu le stricã, nici furii nu le sapã şi nu le furã. Cãci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta" - grãieşte Domnul (Matei 6, 20-21).

10. Aşadar, nu te lãcomi la multa agonisealã de aur şi argint - aceste drojdii ale pãmântului -, cãci toate aici vor rãmâne, iar tu însuţi te vei face pãmânt, dintru care ai fost luat. Nu te înşela cu lucrurile trecãtoare, cãci nici tu însuţi nu eşti veşnic. Nu alerga foarte dupã cele ce le vei pãrãsi fãrã de voie. Nu-ţi alipi inima de lucrurile de acum, cãci ele degrab vor pleca de la tine. Urãşte toate cele pãmânteşti şi te vei îmbogãţi cu cele cereşti. Urãşte cele trecãtoare şi vei dobândi cele nepieritoare şi te vei învrednici de bunurile veşnice întru Iisus Hristos, Domnul nostru."

Sfântul Dimitrie al Rostovului

* Text extras din cartea "Alfabetul duhovnicesc", Ed. Sophia, Bucureşti, 2007; traducere din limba rusã de Evdochia Şavga.