Orthoblog

"Nadajduind in rugaciunile voastre, m-am apucat a scrie despre cele opt ganduri ale rautatii, adica despre lacomia pantecelui, despre gândul curviei, al iubirii de argint, al intristarii, al trandaviei, al slavei desarte si al mandriei. Detaliat voi face scriere doar despre duhul curviei si al poftei trupesti.

Pofta aceasta incepe sa supere pe om de la cea dintai varsta. Mare si cumplit razboi este acesta si lupta indoita cere. Caci acest razboi este indoit, aflandu-se si in suflet, si in trup. De aceea trebuie sa dam lupta din doua parti impotriva lui. Mai intai de toate insa foloseste smerenia sufletului, fara de care nu va putea birui nimeni nici curvia, nici celelalte patimi. Deci de la inceput trebuie pazita inima cu toata strajuirea de gandurile murdare (Prov.4.23). Caci dintru acesta purced, dupa cuvantul Domnului, ganduri rele, ucideri, preacurvii,curvii (Matei 15.19) si celelalte. Deoarece si postul ni s-a randuit de fapt nu numai spre chinuirea trupului, ci spre trezvia mintii, ca nu cumva, intunecandu-se de multimea bucatelor, sa nu fie in stare sa se pazeasca de ganduri.

[Continuare:]

Asadar, dupa cuvantul Domnului, "sa curatim mai intai partea dinauntru a paharului si a blidului, ca sa se faca si cea din afara curata" (Matei 23.26). De aceea sa ne sarguim, cum zice Apostolul, "a ne lupta dupa lege si a lua cununa" (2 Tim .2.5) dupa ce am biruit duhul cel necurat al curviei, bizuindu-ne nu in puterea si nevointa noastra, ci in ajutorul Stapanului nostru Dumnezeu. Caci dracul acesta nu inceteaza de a razboi pe om pana nu va crede omul cu adevarat ca nu prin staruinta nici prin osteneala sa, ci prin acoperamantul si ajutorul lui Dumnezeu se izbaveste de boala aceasta si se ridica la inaltimea curatiei. ‘’Cel ce cauta la muiere spre a pofti pe dansa a si curvit cu ea intru inima sa’ ‘(Matei 5,28). Prin aceasta a indreptat nu atat ochii cei curiosi si desfranati, cat sufletul cel asezat inauntru, care foloseste rau ochii cei dati de Dumnezeu spre bine. De aceea si cuvantul intelepciunii ne zice ‘’Cu toata strajuirea pazeste ochii tai'’ (Prov.4,23), aplicand leacul strajuirii mai ales aceleia care foloseste ochii spre ceea ce voieste. Asadar aceasta sa fie paza cea dintai a curatiei noastre; de ne va veni in cuget amintirea vreunei femei, rasarita prin diavoleasca viclenie, bunaoara a maicii sau a surorii, sau a altor femei cucernice, indata sa o alungam din inima noastra, ca nu cumva zabovind mult la aceasta amintire amagitorul celor neiscusiti sa rostogoleasca cugetul de la aceste fete la naluciri rusinoase si vatamatoare. De aceea si porunca data de Dumnezeu primului om ne cere sa pazim capul sarpelui (Facere 3,5), adica inceputul gandului vatamator prin care acela incearca sa se serpuiasca in sufletul nostru, ca nu cumva prin primirea capului, care este prima rasarire a gandului, sa primim si celalalt trup al sarpelui, adica invoirea cu placere, si prin aceasta sa duca apoi cugetul la fapta neingaduita. Ci trebuie, precum este scris, "în dimineti sa ucidem pe toti pacatosii pamantului'’ (Ps C,8), adica prin lumina cunostintei sa deosebim si sa nimicim toate gandurile pacatoase de pe pamant, care este inima noastra, dupa invatatura Domnului, si pana ce sunt inca prunci, fiii Vavilonului ,adica gandurile viclene, sa-i ucidem, zdrobindu-i de piatra, care este Hristos. De aceea suntem datori sa ne nevoim nu numai cu infranarea trupului, ci si cu zdrobirea inimii si cu rugaciuni dese, impreuna cu suspine, ca sa stingem cuptorul trupului nostru, pe care imparatul Vavilonului il aprinde in fiecare zi prin atatarea poftei, cu roua venirii Sfantului Duh".

Sfântul Casian Romanul

Sursa: Filocalia